Cam aşa ar putea fi rezumate tentativele repetate ale Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei de a pedepsi proprietarii cu centrală termică individuală în tentativa de a salva de la faliment găurile negre numite sisteme de încălzire centralizate.

În ultimii ani s-a discutat de numeroase ori despre măsuri în acest sens, fie în direcţia interzicerii centralelor individuale, fie a interzicerii debranşărilor de la sistemul centralizat, fie a unei taxe pentru posesorii de centrale de apartament. Deşi măsuri profund nepopulare, pe bun motiv, uite că în sfârşit factorul politic şi-a făcut curajul de a lua măsuri concrete în direcţia respectivă.

ANRE şi aplaudacii ei ne aduc tot felul de argumente în apărarea centralismului falimentar, care mai de care mai neconvingătoare. Unul din favoritele lor e cel cu costurile mai reduse pentru consumatorul final. Sigur, ei în calculul lor privind preţul gigacaloriei includ subvenţiile pompate în RADET şi alte regii ale statului, concluzionând victorios că ar fi mai ieftin decât preţul plătit de consumatorii individuali cu centrale termice. Asta da onestitate intelectuală!

Dar arsenalul lor de şiretlicuri e mult mai complex de atât. De exemplu, mai încearcă să sperie oamenii cum că preţul la gazele naturale va exploda, în timp ce la regiile publice va fi călduţ şi bine, statul o să vegheze spre binele tău. Exact aşa cum a avut grijă de tine înainte să te debranşezi de la sistemul centralizat de termoficare şi erai obligat să plăteşti pierderile reţelei pe care companiile statului n-au fost capabile ani de zile să le remedieze aşa că îţi umflau ţie factura cu ele. Statul român se comportă ca un soţ abuziv care, după ce te-a călcat în picioare ani la rândul, atunci când în cele din urmă te-ai hotărât să îl părăseşti, se tânguieşte cât te iubeşte şi îţi şopteşte la ureche vorbe dulci, ce bine o să fie de acum înainte!

Când vine vorba de preţul la gaz, iarăşi uită convenabil unii să menţioneze impactul politicilor lipsite de orice coerenţă din ultimii ani ale statului român pe piaţa energetică. România e una din puţinele ţări din UE care are rezerve de gaze naturale suficiente pentru a satisface cererea internă. Cu toate astea, preţul la gaz a crescut în ritm constant în ultimii 5-6 ani, în pofida aşa-zisei liberalizări a preţului, o liberalizare de paie în care statul încă impune preţuri maxime şi intervine adesea nejustificat pe piaţă. Infrastructura e învechită, dar investiţiile necesare modernizării ei se duc sub formă de dividende de la companiile de stat înspre guvern, pentru a acoperi deficitul bugetar scăpat de sub control. Politicile inflaţioniste ale executivului duc şi ele la scumpiri.

În 2018, statul român îţi interzice să te debranşezi de la sistemele centralizate de încălzire, în caz că nu îţi dai seama că ar fi un model mai bun. Însă e spre binele tău, bineînţeles, e un comunism cu faţă umană.

Realitatea din teren însă contrazice marotele rostogolite de specialiştii în politici energetice şi birocraţii statului. Debranşările de la sistemul centralizat au continuat, în pofida creşterii preţului la gaze, poate cu excepţia Bucureştiului, unde a fost subvenţionat masiv preţul gigacaloriei furnizat de RADET. Centralele individuale sunt preferate de consumatori fiindcă, la fel ca în cazul altor lucruri unde au posibilitatea de a alege, le găsesc ca fiind opţiunea superioară.

ANRE ne mai spune că poluează mai mult centralele individuale, deci ar trebui taxate suplimentar. Însă aceeaşi agenţie la începutul anului a scăzut cu 30% obligaţia de a achiziţionare a certificatelor verzi. Cam în asta constă îngrijorarea lor de a combate poluarea: cu o mână iau bani de la producătorii privaţi de energie regenerabilă şi cu cealaltă bagă în sacul fără fund al statului.

Unele din argumente frizează ridicolul, chipurile centralele de apartament ar fi eficiente doar dacă nu se debranşează ceilalţi vecini de la sistemul centralizat de termoficare, că ţi se mai încălzesc şi ţie pereţii de la ei. Pe vremuri, chiaburii sugeau sângele poporului, acum cei cu centrale individuale sug căldura vecinilor prin perete!

Înainte de ‘89, statele din gulagul comunist au închis graniţele, să nu cumva să dea bir cu fugiţii cei care nu înţelegeau că fac parte dintr-un model economic superior celui capitalist. În 2018, statul român îţi interzice să te debranşezi de la sistemele centralizate de încălzire, în caz că nu îţi dai seama că ar fi un model mai bun. Însă e spre binele tău, bineînţeles, e un comunism cu faţă umană.