Angajaţii, încurajaţi să-şi „toarne“ şefii corupţi, inclusiv pentru neplata impozitelor: Vor fi feriţi de orice represalii din partea angajatorilor

Angajaţii, încurajaţi să-şi „toarne“ şefii corupţi, inclusiv pentru neplata impozitelor: Vor fi feriţi de orice represalii din partea angajatorilor

Fenomenul „turnătoriei” ar putea lua amploare în perioada următoare, ca urmare a unei Directive care-i încurajează pe angajaţi sau asociaţi să anunţe forurile europene în cazuri de corupţie sau de neplată a texelor şi impozitelor ori realizarea unor achiziţii publice defectuoase, care încalcă legislaţia europeană. Avertizorii (whistleblowers) care raportează aceste încălcări vor fi feriţi de orice represalii din partea companiei vizate.

Ştiri pe aceeaşi temă

O nouă Directivă europeană, care va trebui să fie transpusă şi în România, prevede obligaţia pentru anumite companii de a crea canale interne prin care angajaţii lor (şi nu numai) să poată raporta încălcări ale legislaţiei UE.
 
Este vorba despre companiile care au peste 50 de angajaţi (dar şi companiile mai mici, în anumite condiţii), care vor trebui să instituie canele interne de raportare, pe care să le pună la dispoziţia avertizorilor. Aceştia pot fi angajaţii companiei, dar şi, spre exemplu: asociaţi/acţionari, administratori ai companiei, voluntari, interni, candidaţi în cadrul proceselor de recrutare, sau chiar angajaţi ai furnizorilor companiei, se arată în Directiva europeană.
 
Avertizorii vor putea raporta încălcări ale legislaţiei într-o multitudine de domenii, printre care protecţia datelor cu caracter personal, securitatea reţelelor şi a sistemelor informatice, impozitarea societăţilor, achiziţii publice, concurenţă şi ajutor de stat, siguranţa produselor, a transporturilor sau alimentară, protecţia consumatorilor etc.
 
Nu este nevoie ca persoana care efectuează raportarea să aibă dovezi cu privire la aceste încălcări ale legislaţiei, ci este suficient să aibă „motive întemeiate să le considere încălcări”.
 
Noile reguli sunt stabilite de Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecţia persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii, care a fost publicată în Jurnalul Oficial al UE la data de 26 noiembrie 2019.
 
”Transpunerea Directivei va aduce o modificare de impact în domeniul relaţiilor de muncă. Companiile vor avea obligaţia de a lua măsuri pentru a crea canale interne de raportare, iar fiecare astfel de raportare va trece printr-un proces complex, de la confirmarea expresă a primirii raportării, până la acordarea de feedback către avertizor în termen de cel mult trei luni de la raportare, respectiv luarea de măsuri de remediere”, a declarat Mara Moga-Paler, coordonatoarea practicii de dreptul muncii a Schoenherr Bucureşti.
 

Se evită fraudele cu fonduri europene

Mai mult, protecţia intereselor financiare ale Uniunii, care vizează combaterea fraudei, a corupţiei şi a oricăror alte activităţi ilegale ce afectează cheltuielile Uniunii, colectarea veniturilor Uniunii şi fondurile sau activele Uniunii, este un domeniu - cheie în care asigurarea este necesar ca respectarea dreptului Uniunii să fie consolidată. Consolidarea protecţiei intereselor financiare ale Uniunii este relevantă de asemenea, pentru executarea bugetului Uniunii privind cheltuielile efectuate în temeiul Tratatului de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice (Tratatul Euratom). 
 
„Lipsa unor mecanisme eficace de aplicare a legii în domeniul protecţiei intereselor financiare ale Uniunii, inclusiv în privinţa prevenirii fraudei şi a corupţiei la nivel naţional, conduce la scăderea veniturilor Uniunii şi utilizarea necorespunzătoare a fondurilor Uniunii, ceea ce poate denatura investiţiile publice, poate împiedica creşterea economică şi poate submina încrederea cetăţenilor în acţiunile Uniunii. Articolul 325 din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (TFUE) prevede ca Uniunea şi statele membre să combată frauda şi orice alte activităţi ilegale care afectează interesele financiare ale Uniunii”, se arată în directivă.
 

Neplata taxelor

Pe de altă parte, încălcarea dreptului în materie de impozitare a societăţilor şi a mecanismelor al căror scop constă în obţinerea unui avantaj fiscal şi sustragerea de la obligaţiile legale, contracarând astfel obiectul sau scopul dreptului aplicabil în materie de impozitare a societăţilor, afectează negativ buna funcţionare a pieţei interne.
 
Astfel de încălcări şi mecanisme pot genera, potrivit Directivei, o concurenţă fiscală neloială şi o evaziune fiscală extinsă, denaturând condiţiile de concurenţă echitabile pentru afaceri şi determinând o pierdere de venituri fiscale pentru statele membre şi pentru bugetul Uniunii în ansamblul său.
 
„Prezenta directivă ar trebui să prevadă măsuri de protecţie împotriva represaliilor pentru persoanele care raportează mecanisme de sustragere şi/sau abuzive care, în caz contrar, ar putea trece neobservate, în vederea consolidării capacităţii autorităţilor competente de a proteja buna funcţionare a pieţei interne şi de a elimina denaturările şi barierele în calea comerţului care afectează competitivitatea societăţilor în cadrul pieţei interne, şi care sunt legate direct de normele privind libera circulaţie şi care, de asemenea, prezintă relevanţă pentru aplicarea normelor privind ajutoarele de stat”, se menţionează în documentul citat.
 
Protecţia avertizorilor astfel cum este prevăzută în prezenta directivă se adaugă iniţiativelor recente ale Comisiei care vizează îmbunătăţirea transparenţei şi a schimbului de informaţii în domeniul fiscal şi crearea unui mediu fiscal mai echitabil pentru întreprinderi în cadrul Uniunii, cu scopul de a spori eficacitatea statelor membre în ceea ce priveşte identificarea mecanismelor de sustragere şi/sau abuzive şi contribuie astfel la descurajarea acestor mecanisme.
 

Cum se fac raportările

În anumite condiţii, inclusiv în cazul în care compania vizată nu are canale interne de raportare bine puse la punct, avertizorii vor putea raporta încălcările direct către autorităţi, prin canalele puse la dispoziţie de către acestea, sau, în ultimă instanţă, le vor putea face publice în presă sau în alt mod.
 
Scopul declarat al Directivei este de a asigura protecţia avertizorilor, în condiţiile în care – potrivit studiilor disponibile la nivel european – peste 80% dintre persoanele care experimentează sau sunt în mod nemijlocit martorii unor fapte de corupţie evită să le raporteze, din cauza temerii că ar putea suferi represalii de natură juridică, financiară sau reputaţională.

Măsuri de protecţie pentru avetizori

Astfel, Directiva dedică un întreg capitol măsurilor de protecţie a avertizorilor, de la interdicţia represaliilor împotriva acestora, până la prevederea unor măsuri de sprijin şi asistenţă pentru avertizori.
 
”Companiilor le va fi interzisă orice formă de represalii împotriva avertizorilor. Aceştia nu vor putea fi ameninţaţi, concediaţi, retrogradaţi, discriminaţi, intimidaţi, hărţuiţi, ostracizaţi... lista este foarte lungă. Este o nouă paradigmă, care va defini pentru companii un nou set de obligaţii în raport cu angajaţii lor, acestea trebuind să fie deosebit de atente cu drepturile avertizorilor”, a precizat Mara Moga-Paler, citată de start-up.ro.
 
”Avertizorii trebuie să se bucure de confidenţialitate deplină, acesta fiind un principiu fundamental al Directivei. Directiva pare să prefere raportările nominale celor anonime, precum şi al sistemelor de whistleblowing anomin puse în practică de companii. În acest context, asigurarea confidenţialităţii avertizorului pare să fie una dintre cele mai sensibile probleme de protecţia datelor pe care trebuie să le aibă în vedere atât legiuitorul, cât şi companiile, de exemplu gestionarea dreptului de acces la date al persoanei care face obiectul unei avertizări. Până la urmă, companiile au interesul să rezolve intern neregulile semnalate, în măsura în care este posibil, iar asigurarea confidenţialităţii creşte încrederea în canalul intern de raportare”, a declarat Costin Sandu, coordonatorul practicii de protecţia datelor cu caracter personal a Schoenherr Bucureşti.
 
Probabil cele mai grave încălcări ce pot fi raportate de către avertizori sunt cele de natură penală. Specialişii consideră că, în această privinţă, protecţia asigurată de Directivă pentru avertizori se dovedeşte benefică pentru companii.
 
”Încurajarea denunţurilor făcute de avertizori în condiţii de maximă confidenţialitate reprezintă un beneficiu major pentru companii. Pe de o parte, astfel pot fi surprinse în timp util şi prevenite eventuale acte de corupţie sau alte fapte de natură penală în interiorul companiei. Pe de altă parte, atât compania, cât şi managementul/angajaţii acesteia sunt mai puţin expuşi riscului unor sancţiuni penale”, a precizat Magdalena Roibu, senior attorney at law în cadrul ariei de practică compliance & criminal defence a Schoenherr Bucureşti.
 
România va trebui să transpună Directiva în legislaţia naţională în doi ani de la intrarea sa în vigoare, adică până la 17 decembrie 2021, dată de la care cerinţele Directivei vor deveni obligatorii pentru companiile cu 250 sau mai mulţi lucrători. Entităţile juridice din sectorul privat care au între 50 şi 249 de lucrători vor avea ca termen pentru instituirea canalelor interne data de 17 decembrie 2023.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: