ANALIZĂ De ce este vital cărbunele pentru România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Complexul Energetic Oltenia poate extrage anual 30 de milioane de tone de lignit  FOTO Mediafax
Complexul Energetic Oltenia poate extrage anual 30 de milioane de tone de lignit  FOTO Mediafax

Chiar dacă societăţile de stat care produc energie pe bază de cărbune nu sunt rentabile în acest moment, România nu îşi poate permite să renunţe la această sursă, întrucât asigură o treime din consumul naţional de electricitate, iar rezervele ne ajung pentru trei sute de ani.

Sectorul producţiei de energie pe bază de cărbune, deşi afectat de ineficienţă şi management dezastruos, este vital pentru România, ţara noastră fiind nevoită să importe aproximativ o treime din necesarul de energie electrică în absenţa acestei surse. 

Premierul Victor Ponta a anunţat în urmă cu două zile că Executivul nu va semna o scrisoare de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană, după ce experţii internaţionali au solicitat creşterea abruptă a preţului pentru gazele naturale vândute populaţiei şi centralelor termice care produc căldură în marile oraşe şi „restructurări masive şi radicale“ în sectorul producţiei de energie pe bază de cărbune.

Mai exact, este vorba de Complexul Energetic Hunedoara şi Complexul Energetic Oltenia. Cele două societăţi sunt nişte coloşi cu picioare de lut ai energeticii româneşti, dar doar palide umbre ale mineritului care exista anterior, în perioada comunistă, în Valea Jiului sau în bazinul Olteniei. Chiar şi aşa, cele două au cumulat aproximativ 25.000 de angajaţi.

Cele două companii au mari probleme acum din cauza costurilor mari de producţie a energiei şi a scăderii puternice a preţul energiei pe bursa de specialitate OPCOM, din cauza aportului regenerabilelor, a anului hidrologic foarte bun şi a intrării în funcţiune a termocentralelor Petrom şi Romgaz, care funcţionează pe gaze naturale. La toate acestea se adaugă scăderea consumului de energie la nivel naţional, din cauza închiderii unor mari consumatori şi a eficientizării industriei.

O treime din electricitate provine din cărbune

Complexul Energetic Oltenia produce anual 20-30% din consumul naţional de electricitate, în funcţie de regimul hidrologic, iar Complexul Hunedoara  - aproximativ 7%. 

Andrei Gerea, ministrul Energiei, susţine că resursele de cărbune au un rol strategic în mixul energetic naţional. „În ceea ce priveşte problema minelor, nu putem ignora rolul strategic pe care cărbunele îl are în mixul energetic naţional. Pentru România, faptul că menţinem deschis accesul  la această resursă aduce un plus în ceea ce priveşte securitatea energetică. Chiar dacă se exploatează cu costuri ridicate, cărbunele este o alternativă la care putem apela rapid atunci când situaţia o cere“, a declarat, pentru „Adevărul“, Andrei Gerea, ministrul Energiei.

"Ne dorim ca deciziile privitoare la sectorul energetic să fie luate ţinându-se cont de interesul României. Nu vrem să marcăm nişte puncte pe o listă cu lucruri de îndeplinit, ci să obţinem maximul posibil din activele pe care le deţinem chiar şi atunci când vine vorba de privatizări. Suntem de acord că este nevoie de restructurare  şi reformare, dar nu oricum, ci  doar în condiţiile în care putem aduce plus-valoare. În acest moment, facem un control al activităţilor şi considerăm că putem lua decizii strategice doar pe baza datelor rezultate din analiză”, a mai oficialul. El a negat că FMI ar fi cerut lichidarea Complexului Energetic Hunedoara, ci doar insolvenţa. 

tabele ce oltenia si ce hunedoara

Cum au luat fiinţă cele două companii

Complexul Energetic Oltenia este un mamut creat în anul 2012 prin fuziunea fostelor complexuri energetice Turceni, Rovinari şi Craiova cu Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO). Ulterior, societatea a preluat, în contul unor creanţe, şi termocentrale Brăila.

Dacă FMI cere acum restructurări masive printre cei 19.000 de angajaţi ai săi, societatea a salvat situaţia în anii 2011 şi 2012, când Hidroelectrica nu avea apă din cauza secetei şi a intrat în situaţie de forţă majoră. CE Oltenia a produs atunci circa 18 TWh de energie şi 34 de milioane de tone de lignit anual. De asemenea, alături de celelalte termocentrale din ţară, aceasta asigură necesarul de energie atunci când vântul bate cu intermitenţă sau cerul este înnorat, iar fermele eoliene şi centralele fotovoltaice nu produc. Ieri, la ora 16.00, termocentralele pe cărbune asigurau 28% din consumul de energie, potrivit informaţiilor afişate pe site-ul Transelectrica. 

Anul trecut, compania a semnat o înţelegere cu chinezii de la China Huadian pentru un grup de 500 MW la Rovinari, investiţie estimată la un miliard de dolari. De asemenea, a contractat un credit de 200 de milioane de euro de la BERD pentru modernizarea unui grup de la Turceni.

Concomitent, compania a investit peste un miliard de euro în ultimii ani pentru desulfurări şi alte investiţii de mediu necesare pentru conformarea la standardele Uniunii Europene. Laurenţiu Ciurel, directorul general al CE Oltenia, susţine că societatea produce acum cea mai ieftină energie pe lignit din Europa, dar nu mai are loc pe piaţă din cauza energiei regenerabile, care beneficiază de subvenţii.

Complexul Energetic Hunedoara a fost compus din fuziunea termocentralelor Mintia şi Paroşeni, la care au fost adăugate cele patru mine viabile de huilă din Valea Jiului, desprinse din fosta Companie Naţională a Huilei (CNH). Aceasta din urmă era, până la lichidarea sa, cel mai mare datornic la bugetul de stat cu datorii de peste un miliard de euro.

Scandaluri continue

Cele două companii au fost constant sursă de scandaluri. Complexul Oltenia are şi acum mari probleme cu Regia Autonomă de Activităţi Nucleare (RAAN) şi o serie de CET-uri din ţară, cărora le-a livrat lignit, dar pe care nu l-au plătit. Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanţelor, CE Oltenia avea de recuperat creanţe de peste un miliard de lei la sfârşitul lui 2013. RAAN este însă deţinută tot de către stat, ca şi CET-urile. 

În 2013, Corpul de Control al premierului a sesizat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cu privire la o serie de activităţi suspecte, respectiv o serie de contracte de sponsorizare în valoare de 19 milioane de lei, din care a plătit 16 milioane.

structura productiei de energie electrica pe 11 luni 2014

În fine, mai multe dosare sunt acum în lucru cu privire la o serie de achiziţii anterioare ale companiei, între care un contract cu Romelectro de 152 de milioane de lei şi mai multe servicii de casa de avocatură, dosar în care este implicat şi fostul ministru al Transporturilor Dan Şova.

Complexul Energetic Hunedoara a fost şi el implicat în anul 2013 într-un al mare scandal. Mai exact, compania a început să cumpere huilă din import, deşi în Valea Jiului mai funcţionează şi alte mine în afară de cele ale societăţii şi care nu au decât un singur cumpărător, respectiv CE Hunedoara. Atunci minerii s-au blocat în subteran, iar autorităţile au recunoscut că acel import nu era oportun.

În plus, la cele două societăţi s-a implementat Ordonanţa 109/2011 privind guvernanţa corporatistă, însă numirile de manageri privaţi au fost deseori criticate din cauza legăturilor cu politicul. 

Cărbune pentru 300 de ani

Deşi în acest moment nu sunt rentabile, cele două companii sunt importante deoarece România are rezerve de cărbune pentru mai multe sute de ani şi nu depinde de capriciile unui singur furnizor, aşa cum este Gazprom, care a redus aleator furnizarea în ultima jumătate de an. Potrivit proiectului de Strategie Energetică postat în dezbatere publică în toamnă, România are rezerve de 592 de milioane de tone de huilă în perimetrele concesionate şi alte 1.614 milioane de tone în perimetre neconcesionate. În privinţa lignitului, perimetrele deja în exploatare au rezerve de 986 de milioane de tone, îndeajuns pentru 30 de ani. În cazul celor neconcesionate, cantitatea este mult mai mare, de 11.606 milioane de tone.

Dacă v-a plăcut acest articol, alăturaţi-vă, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.

Mai puteţi citi:

[<a href="//storify.com/phradamon666/complexul-energetic-oltenia" target="_blank">View the story "complexul energetic oltenia" on Storify</a>]

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite