ANALIZĂ De ce taie Guvernul investiţiile publice, sacrificând economia

ANALIZĂ De ce taie Guvernul investiţiile publice, sacrificând economia

Proiectele de infrastructură au rămas pe hârtie pentru că Guvernul are alte priorităţi FOTO Adevărul

În ultimii ani, datoria publică a crescut accelerat, dar banii împrumutaţi n-au fost alocaţi pentru proiecte. Executivul a preferat să finanţeze măsurile sociale şi reducerile de taxe în locul investiţiilor care ar impulsiona economia, cred analiştii financiari.

Statisticile oficiale arată că Guvernul a avut la dispoziţie tot mai mulţi bani, atât din veniturile bugetare, cât şi din împrumuturi, dar – paradoxal – a redus dramatic investiţiile. Acest comportament este calificat de economişti ca având cauze electorale, iar preţul lipsei investiţiilor este echivalent cu creşterea riscurilor de dezechilibru în economie.
 
Datele din execuţia bugetară arată că România a avut după patru luni din acest an un plus de 6 miliarde de lei al veniturilor faţă de cheltuieli, dar investiţiile publice reflectate în cheltuielile de capital au scăzut cu peste 30%. Asta după ce în 2014 investiţiile scăzuseră cu aproape 5% faţă de 2013.
 
În acelaşi timp, un raport recent al Curţii de Conturi arată că datoria publică a României a manifestat o tendinţă de creştere continuă, ajungând în 2014 la 65,94 miliarde de euro (44,1% din PIB), faţă de nivelul înregistrat în 2012, respectiv de 54,38 miliarde de de euro (40,4% din PIB).
 
Pe ce s-au dus banii împrumutaţi? „În structura pe destinaţii a datoriei publice interne, cea mai mare pondere a fost deţinută de finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriei publice. Finanţarea de proiecte a avut o pondere nesemnificativă, de 0,1% din total datorie publică guvernamentală internă“, a arătat Curtea de Conturi.
 
Mai pe româneşte, Guvernul n-a investit mai nimic din banii pe care i-a luat cu împrumut, iar din banii încasaţi ca venituri la buget a investit tot mai puţin, amânând mereu demararea marilor proiecte de care are nevoie România.
 

Cum s-au prăbuşit investiţiile

Institutul Naţional de Statistică utilizează mai mulţi indicatori care arată cât s-a investit în România.
 
În primul rând, datele privind investiţiile în economia naţională arată un minim istoric înregistrat în 2014: 65,5 miliarde de lei, în scădere cu 3,1% faţă de 2013. Pentru comparaţie, în 2008 investiţiile în economia naţională se ridicau la 90 de miliarde de lei, în creştere cu 17,1% faţă de 2007.
 
În al doliea rând, datele privind formarea brută de capital arată că şi aici suntem tot la un minim istoric: 153,4 miliarde de lei în 2014 faţă de 158,2 miliarde de lei în 2008.
 
Pentru a înţelege de ce sunt importante investiţiile publice, e suficient să amintim că acestea au un grad ridicat de multiplicare, adică un euro investit într-un proiect de mare anvergură angrenează 3-5 euro în industriile adiacente. În cazul autostrăzilor, gradul de angrenare este şi mai ridicat şi aici se adaugă, desigur, impactul benefic al existenţei în sine a autostrăzii construite. Altfel spus, dacă cei 6 miliarde de lei consemnaţi ca excedent bugetar în primele patru luni ar fi fost alocaţi pentru investiţii publice, în economie s-ar fi angrenat cel puţin 20-25 de miliarde de lei, punându-se în mişcare lanţuri întregi de industrii adiacente proiectelor.
 

Ce face Guvernul

Întrebaţi de „Adevărul“ cum îşi explică acest comportament prin care Guvernul sacrifică investiţiile (şi, odată cu ele, şansele de creştere economică solidă), mai mulţi analişti şi consultanţi financiari ne-au răspuns că voinţa politică se îndreaptă spre cu totul alte priorităţi.
 
„Guvernul nu investeşte pentru că are bani prea puţini. Iar puţinii bani pe care îi are la dispoziţie sunt alocaţi pentru reducerile de taxe şi măsurile sociale. Investiţiile publice au, într-adevăr, un grad mare de multiplicare, iar România are nevoie certă de aceste investiţii, dar Guvernul a ales să lase banii la îndemâna oamenilor, pentru creşterea consumului. Ar mai fi şi frica de investigaţiile anticorupţie, invocată adesea de înalţii funcţionari publici, dar asta se aplică doar celor care înţeleg să încheie contracte într-o manieră defectuoasă“, ne-a spus analistul economic Dragoş Cabat.
 
„Este o decizie care ţine de utilitate. Poţi să investeşti acum şi roadele să se vadă într-un termen mai lung sau poţi să faci în aşa fel încât roadele să se vadă imediat. De exemplu, să reduci taxele. Decizia este strict politică şi văd că, în această perioadă, consumul este «cel ales». Între a face autostrăzi şi a reduce taxele, majoritatea alege reducerea taxelor, pentru că asta încurajează consumul. Poate că alţii ar alege autostrăzile, educaţia, sănătatea sau alte direcţii de investire, dar deocamdată ne supunem deciziei majorităţii“, ne-a spus analistul financiar Florin Cîţu. El a mai arătat că, de fapt, Guvernul nu are o linie directoare după care se ghidează, astfel că mizează pe consum în locul investiţiilor.
 
„Problema investiţiilor publice a fost legată, în ultimii ani, de ţintele de deficit bugetar. S-a mers pe ideea ca pe parcursul anului să nu se facă investiţii, astfel încât la sfârşit Guvernul să se prezinte cu deficite mici, iar dacă la sfârşit de an mai rămâneau ceva bani, era deja târziu să se mai aloce pentru investiţii“, ne-a spus consultantul financiar Aurelian Dochia.
 
El a mai arătat că investiţiile mari presupun proceduri complicate, iar personalul din instituţiile cu astfel de atribuţii s-a cam împotmolit în ele. „Dar aceste proceduri sunt destul de clare, sunt consacrate de mai mulţi ani, noi o tot luăm de la capăt în loc să învăţăm“, a conchis Aurelian Dochia.
 

Mesaje contradictorii

Instituţiile din România transmit mesaje care nu sunt deloc consecvente. Spre exemplu, INS a anunţat o creştere economnică spectaculoasă în primul trimestru, dar Curtea de Conturi a avertizat că ne confruntăm cu un „risc de solvabilitate“ deoarece datoria publică a crescut într-un ritm mai accelerat decât economia.
 
Printre ştirile pozitive referitoare la economie avem creşterea PIB de 4,3% din primul trimestru, inflaţia la cote scăzute spre zero, echilibrarea bugetară şi a balanţei de plăţi, creşterea consumului populaţiei şi revenirea pe plus a sectorului de construcţii. Mesaje negative: scăderea dramatică a investiţiilor în economie, creşterea accelerată a datoriei publice, înmulţirea insolvenţelor, sporul negativ al firmelor (se desfiinţează mai multe decât se înfiinţează), creşterea restanţelor şi a creditelor neperformante şi faptul că industria de stat este încă nerestructurată şi bugetofagă.
 
Confruntate cu astfel de mesaje contradictorii, instituţiile europene privesc spre România cu tot mai puţină încredere, lucru care se întoarce, până la urmă, tot împotriva economiei şi a investiţiilor.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările