ANALIZĂ Ce poate face statul cu excedentul de 6 miliarde de lei

ANALIZĂ Ce poate face statul cu excedentul de 6 miliarde de lei

Premierul Victor Ponta se laudă cu excedent bugetar, dar fondurile alocate pentru investiţiile publice sunt în declin  FOTO Mediafax

Guvernul ar fi avut suficienţi bani să plătească din excedentul bugetar realizat în primele patru luni fie realizarea a 130 de kilometri noi de autostradă, fie construirea a 260 de spitale sau peste 1.300 de şcoli. De asemenea, ar fi putut majora alocările pentru Armată.

Statul putea construi peste 130 de kilometri noi de autostradă cu banii jos cu excedentul bugetar de 6 miliarde de lei înregistrat în primele patru luni, putea construi peste 260 de spitale sau 1.300 de şcoli, potrivit calculelor „Adevărul“. În schimb, statul a preferat ca banii să ajungă în consum şi să reducă TVA pentru mâncare la 9%, măsură intrată în vigoare de la 1 iunie.
 
Alternativ, Guvernul ar fi putut achita jumătate din contravaloarea lucrărilor la Autostrada Comarnic-Braşov, o cincime din reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă sau ar fi construit cu banii jos termocentrala pe lignit de la Rovinari sau hidrocentrala pe pompaj de la Tarniţa, fără a mai fi nevoie de investitori chinezi.
 
Ministerul Finanţelor anunţa la finele lunii mai că a rămas cu 6 miliarde de lei (1,34 miliarde de euro) necheltuiţi pe primele patru luni. „Execuţia bugetului general consolidat pe primele patru luni ale anului 2015 s-a încheiat cu un excedent de 6 miliarde de lei, respectiv 0,85% din Produsul Intern Brut (PIB), faţă de un deficit de 1,88 miliarde lei, respectiv 0,28% din PIB, înregistrat la aceeaşi dată a anului 2014“, arătau Finanţele într-un comunicat.
 

Autostrăzi pe datorie

 
Executivul ar fi putut plăti jumătate din valoarea autostrăzii Comarnic-Braşov, care costă 2,7 miliarde de euro, cu banii jos. În schimb, pentru că nu are banii la dispoziţie, autostrada va fi concesionată pe 30 de ani, ceea ce umflă costurile la 8,5 miliarde de euro cu tot cu dobânzi, comisioane şi întreţinere. Câştigătorul licitaţiei a fost desemnat încă de la finele anului 2013 şi este consorţiul Vinci-Strabag-Aktor, dar contractul nu a fost semnat nici până astăzi din cauza lipsei de finanţare şi a costurilor mari.
 
Dacă luăm în calcul un cost de 10 milioane de euro pe kilometru, cu cele 1,34 miliarde de euro Guvernul ar putea realiza 134 de kilometri de autostradă. Dacă autostrăzile în cauză ar fi realizate cu fonduri europene, iar această sumă era cofinanţarea Guvernului, atunci numărul de kilometri ar fi cu mult mai mare.
 

Producţie de energie

 
De asemenea, cu 1,34 miliarde de euro s-ar fi putut plăti o cincime din valoarea lucrărilor la reactoarele 3 şi 4 de Cernavodă. Acestea costă 6,5 miliarde de euro şi au nevoie de subvenţii masive pentru a fi construite. Nuclearelectrica, compania de stat care se ocupă de proiect, a rămas fără investitori în ultimii ani, iar statul s-a tot chinuit să găsească doritori. Anul trecut, grupul China General Nuclear Power Corp a fost desemnat drept câştigător al licitaţiei, dar un acord ferm nu a fost semnat deoarece investiţia este prea mare şi are nevoie de garanţii de stat sau de stimulente financiare. Or, acest lucru necesită trecerea sumelor în deficitul bugetar, ceea ce ar duce la probleme cu Eurostat, serviciul comunitar de statistică.
 
Tot din domeniul energetic, statul ar putea realiza de unul singur termocentrala pe lignit de la Rovinari – al cărei cost este situat la circa un miliard de dolari, sau hidrocentrala Tarniţa – care necesită 1,2-1,3 miliarde de euro.
 

Spitale, şcoli, locuinţe

 
Statul ar mai fi putut construi cu excedentul de 1,34 miliarde de euro 268 de spitale de 5.000 de metri pătraţi, fiecare complet echipate, dacă luăm în calcul un cost de 5 milioane de euro pe fiecare unitate, sau 1.340 de şcoli complet utilate, dacă am considera investiţia în valoare de un milion de euro. Agenţia Naţională pentru Locuinţe ar putea construi, la rândul său, cu suma respectivă, un număr de 16.250 de apartamente de 80 de metri pătraţi, dacă luăm în calcul 1.000 de euro pe metrul pătrat.
 
În fine, Guvernul ar fi putut majora bugetul de achiziţii al Armatei, în contextul în care ne-am angajat ca stat NATO să alocăm 2% din PIB pentru Apărare. Qatar a cumpărat în acest an 24 de avioane multirol Rafale din Franţa pentru 6,3 miliarde de euro, astfel că de 1,3 miliarde de euro puteam lua 5 astfel de aparate.
 

Codului Fiscal promite mari reduceri de taxe

 
Pe lângă reducerea TVA la alimente, Guvernul promite noi reduceri de taxe din 2016 prin proiectul noului Cod Fiscal. Acesta prevede reducerea cotei generale de  TVA de la 24% la 20% şi eliminarea taxei pe stâlp pentru companii începând cu anul viitor. Proiectul mai includea şi scăderea cu circa 20% a accizelor la carburanţi, însă la votul din Senat această măsură a fost eliminată. De asemenea, eliminarea impozitului pe dividende a fost înlocuită cu un impozit de 5% pe câştigurile din acţiuni.
 
Guillermo Tolosa, reprezentantul Fondului Monetar Internaţional (FMI) în România, a declarat zilele trecute că proiectul Codului Fiscal trebuie revizuit semnificativ deoarece va crea un gol considerabil în bugetul pe anul viitor. Estimările Comisiei Europene arată că ţara noastră va ajunge la un deficit bugetar de 3,5% din PIB, în condiţiile în care România trebuie să respecte o ţintă de deficit structural de 1% asumată prin pactul fiscal la nivel european. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările