ANALIZĂ Roşia Montană: De ce statul român nu ar pierde lupta cu Gabriel Resources

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Proiectul minier de la Roşia Montană riscă să se transforme într-un litigiu internaţional FOTO Marian Iliescu
Proiectul minier de la Roşia Montană riscă să se transforme într-un litigiu internaţional FOTO Marian Iliescu

Dacă în procesul câştigat de fraţii Micula în faţa statului român aceştia au avut o lege de partea lor, în privinţa proiectului minier de la Roşia Montană canadienii de la Gabriel Resources nu au reuşit să obţină pe cale administrativă avizele necesare.

În urma câştigării procesului de către fraţii Micula contra statului român şi a notificării trasmise de Gabriel Resources către autorităţi a apărut spaima că România ar putea pierde şi litigiul privind Roşia Montană.

„Adevărul“ vă prezintă care sunt diferenţele dintre cele două speţe.

România are mari şanse să câştige un eventual proces cu Gabriel Resources în privinţa proiectului de la Roşia Montană, din cauza modului dubios în care s-a făcut transferul licenţei de exploatare, dar şi pentru că societatea nu a obţinut avizele necesare exploatării conform legislaţiei actuale, au declarat, pentru „Adevărul“, avocaţi de drept internaţional.

„Ar fi mai multe şanse de partea noastră. În primul rând, statul ar putea miza pe condiţiile de valabilitate ale contractului, cum ar fi transferul licenţei de exploatare de la Minvest Deva la Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).
Aici, statul ar putea cere chiar anularea contractului. Partea a doua ar putea fi despre executarea obligaţiilor din contract. Mai exact, neîndeplinirea de către investitor a unor obligaţii legale.
Spre exemplu, Ministerul Mediului cere îndeplinirea anumitor condiţii pentru a emite avizele“, a afirmat avocatul Florin Ciutacu, care este şi judecător la Curtea de Arbitraj de la Viena.

Ameninţări cu arbitrajul

Săptămâna trecută, Gabriel Resources a transmis preşedintelui Klaus Iohannis şi premierului Victor Ponta o notificare oficială, prin care cere autorităţilor o „soluţie amiabilă“ pentru demararea proiectului aurifer de la Roşia Montană, în caz contrar ameninţând că ar putea recurge la un tribunal internaţional de arbitraj.

„Suntem ferm angajaţi în dezvoltarea Proiectului şi, în general, în lansarea unei industrii miniere moderne în România.
Suntem în continuare siguri că prin construirea minei utilizând tehnologii de ultimă generaţie îi vom convinge pe toţi cei care au îngrijorări, atât nefondate cât şi valide, cu privire la beneficiile masive ale Proiectului, pentru întreaga ţară.
Suntem gata să cooperăm cu România, pentru atingerea acestui obiectiv“, a declarat, într-un comunicat, Jonathan Henry, preşedintele Gabriel Resources.

Comunicatul companiei canadiene sugerează, astfel, că „soluţia amiabilă“ nu este altceva decât realizarea proiectului minier.

„Forţare contractuală“

RMGC a încercat o „forţare contractuală“, prin lobby-ul făcut la diverse instituţii ale statului pentru o lege favorabilă, consideră avocatul Ciutacu.

„Dacă aş fi eu în locul statului, aş face o comisie care să negocieze noi condiţii. Contractul poate fi renegociat în sensul apărării intereselor statului. Mă refer la modificări în privinţa redevenţelor şi a profiturilor statului, la litigii şi inclusiv la cererea unor garanţii suplimentare privind mediul“, a completat avocatul Florin Ciutacu.

Statul român a pierdut în luna decembrie un proces cu fraţii Ioan şi Viorel Micula, la Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor legate de Investiţii (ICSID), cu sediul în Washington.

Fraţii Micula au câştigat despăgubiri de 376 de milioane de lei, după ce statul a anulat o serie de facilităţi fiscale.

Cei doi oameni de afaceri, care au şi cetăţenie suedeză, au acuzat statul român că le-ar fi retras facilităţile fiscale de care firmele lor aveau parte până la aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007.

Aceştia au avut facilităţi pentru investiţiile în zona defavorizată Ştei, din judeţul Bihor.

Litigiul internaţional a fost câştigat pe motiv că statul nu şi-a respectat angajamentele referitoare la protectia reciprocă a investiţiilor, aşa cum erau asumate în acordul dintre ţara noastră şi Suedia.

Transferul licenţei, suspect

Numai că acestea sunt speţe total diferite: în timp ce fraţii Micula au avut de partea lor o lege care a fost anulată de statul român, în cazul Roşia Montană nu există o lege specială care să vizeze acest proiect.

A existat o astfel de tentativă în 2013, când Dan Şova, pe atunci ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, a negociat cu canadienii şi a venit cu un proiect de lege în privinţa Roşiei Montane.

Doar că proiectul respectiv a căzut în Parlament din cauza marilor proteste de stradă.

Ulterior, Raportul Comisiei speciale pentru Roşia Montană a fost şi el devastator.

Acesta a scos la iveală modul îndoielnic prin care societatea de stat Minvest Deva s-a asociat cu Gabriel Resources în 1999. Minvest, deşi era acţionar minoritar, cu aproape 20% în RMGC, deţinea licenţa de exploatare. În urma asocierii, aceasta a fost transferată gratuit companiei canadiene.

„Din documentele puse la dispoziţie nu reiese faptul că ar fi existat o licitaţie pentru asocierea în vederea exploatării între Minvest Deva şi Gabriel Resources“, se arată în raport.

De asemenea, statul nu a lămurit cum au ajuns investitorii de la exploatarea haldelor de steril, aşa cum era iniţial proiectul în 1995, la extracţia aurului şi argintului din zăcământ.

Fără acord de mediu

O altă diferenţă majoră o constituie faptul că RMGC nu a putut să demonstreze că proiectul este sigur din punct de vedere al protecţiei mediului, obţinerea avizelor conform legii fiind o obligaţie a investitorului.

În cadrul audierilor de la comisia parlamentară, Ştefan Marincea, directorul Institutului Geologic al României de atunci, arăta că pe hărţile iniţiale ale proiectului apăreau falii, iar ulterior acestea au fost modificate, faliile dispărând.

Problema este extrem de importantă, deoarece exploatarea s-ar face prin utilizarea cianurilor. În acest moment, RMGC nu a obţinut toate autorizaţiile şi avizele necesare.

Proiectul propus de canadieni prevede o concentraţie de maximum 7 ppm (părţi pe milion - n.r.) pentru cianura din iazul de decantare. Valoarea maximă admisă în Uniunea Europeană este de 10 ppm.

În privinţa protecţiei patrimoniului naţional, un raport realizat de către arheologii britanici de la Universităţile Oxford şi Leicester a arătat că zona Roşia Montană are potenţial de a deveni sit UNESCO şi că ar trebui conservată.

De altfel, Academia Română este un adversar înverşunat al proiectului în această privinţă.

Prevederi ciudate

În fine, proiectul de lege conţinea o serie de prevederi ciudate, cum ar fi faptul că o companie privată (RMGC) ar fi putut face exproprieri în numele statului. RMGC a pierdut mai multe procese în diverse instanţe legat de o serie de avize.

Ulterior, mare parte din prevederi au fost „transplantate“ într-un proiect de modificare a legii minelor, care a căzut, la rândul său, în Parlament, tot din cauza protestelor.

Proiectul nu specifică nimic despre metalele rare care s-ar afla în zonă, respectiv titan, germaniu, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu şi wolfram – care, la rândul lor, ar valora miliarde de dolari.

„Cântecul de lebădă?“

De altfel, organizaţia non-guvernamentală Alburnus Maior consideră că notificarea formală a companiei miniere Gabriel Resources reprezintă o „recunoaştere oficială a imposibilităţii continuării proiectului Roşia Montană în faţa investitorilor“.

„La 15 ani după începerea demersurilor, managementul companiei caută soluţii legale prin care să evite recunoaşterea insuccesului.
Scrisoarea de conciliere amiabilă deschide calea către arbitrajul internaţional, ultima instanţă de şantaj şi ameninţare disponibilă companiei în faţa statului român.
În acelaşi timp, notificarea transmisă Guvernului şi preşedintelui României reprezintă un ultim efort de relaţii publice în crearea imaginii investitorului victimă a contextului socio-politic românesc“, se arată într-un comunicat al Alburnus Maior.


Iohannis vrea noi negocieri, ecologiştii se opun

Contractul pentru Roşia Montană trebuie renegociat între Guvern şi investitor, a declarat preşedintele Klaus Iohannis, care a precizat că poziţia pe această temă nu s-a schimbat şi consideră în continuare că nu a fost bine abordat.

„Trebuie revăzut, sunt foarte multe aspecte. Nu este treaba preşedintelui să renegocieze contractele, nici treaba preşedintelui să spună ce soluţii tehnice există, dar este treaba mea să spun că, după părerea mea, aşa cum a fost conceput proiectul, mie nu mi se pare potrivit şi să invit pe cei care sunt implicaţi, direct, să reia discuţiile“, a menţionat Iohannis, la Realitatea TV.

Numai că această declaraţie a stârnit iritarea celor care militează împotriva proiectului. Eugen David, preşedintele Alburnus Maior, i-a transmis o scrisoare deschisă preşedintelui României, în care afirmă că declaraţia sa „nu face decât să realimenteze nemulţumirea opiniei publice, mai ales în contextul ultimatumului companiei“.

„Subliniem, domnule Preşedinte, că nu face parte din prerogativele funcţiei domniei voastre şi din a niciunei autorităţi publice, de altfel, să negocieze proiectul unui investitor privat, dat fiind aceea că toate condiţiile tehnice şi legale, precum şi posibilele beneficii ale statului sunt strict reglementate prin lege, autorităţile fiind doar în măsură să aprobe sau să respingă un proiect printr-o decizie administrativă strict bazată pe lege şi nu pe negociere.
Societatea românească a sperat, prin alegerea dumneavoastră, la un aliat, care să aducă la lumină argumentele societăţii civile îndelung ignorate şi să impună respectarea fermă a legii“, se mai arată în scrisoarea deschisă.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite