ANALIZĂ Noul Cod Fiscal: poate duce Guvernul pe cât a promis? Ce spun specialiştii în fiscalitate

ANALIZĂ Noul Cod Fiscal: poate duce Guvernul pe cât a promis? Ce spun specialiştii în fiscalitate

Pentru 2016, costul bugetar brut al măsurilor propuse în noul Cod Fiscal este estimat la 16,26 miliarde de lei, din care statul speră să recupereze 9,45 miliarde de lei din TVA, contribuţii sociale şi impozite pe salarii

Specialiştii în fiscalitate consultaţi de „Adevărul“ atrag atenţia că noul Cod Fiscal este prea generos având în vedere ţinta de deficit tot mai redusă, dar şi capacitatea Fiscului de a colecta bani la buget.

Proiectul noului Cod Fiscal aduce, per ansamblu, o relaxare fiscală pentru populaţie şi firme, însă totul cu un cost bugetar de peste 16 miliarde de lei în 2016 şi de peste 35 de miliarde de lei în intervalul 2019, sume pe care statul speră să le recupereze prin încasarea de taxe, însă acest lucru depinde de capacitatea Fiscului de a le colecta. 
 
Proiectul noului Cod Fiscal şi al Codului de procedură fiscală au fost lansate miercuri în dezbatere, urmând ca la jumătatea lunii martie să fie transmise Parlamentului pentru dezbatere şi aprobare. Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor, speră ca aceste coduri să fie aprobate de Parlament până la sfârşitul lunii mai – începutul lui iunie şi, de asemenea, „să nu fie modificate fundamental“.  
 
Măsurile propuse de Guvern vizează pentru începutul lui 2016 reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%, scăderea TVA la 9% pentru carne, peşte, legume şi fructe, tăierea accizelor la carburanţi şi la băuturi alcoolice, eliminarea taxei pe stâlp şi a impozitului pe dividende. 
 
De asemenea, are în vedere plata CAS şi a CASS de către toate persoanele care realizează venituri, schimbarea modului de impozitare a locuinţelor şi terenurilor, astfel că impozitul poate fi şi de şase ori mai mare ca în prezent, dar şi impozitarea microîntreprinderilor în funcţie de numărul de angajaţi. Din 2017 ar urma să se aplice o reducere a CAS la angajat şi la angajatori, iar din 2019 – tăierea cotei unice, de la 16% la 14%. Toate aceste măsuri au un cost pentru bugetul statului. 
 
Pentru 2016, costul bugetar brut este estimat la 16,26 miliarde de lei, din care statul speră să recupereze 9,45 miliarde de lei din TVA, contribuţii sociale şi impozite pe salarii. Pentru perioada 2016-2019, golul bugetar este estimat la 35,11 miliarde de lei, din care se aşteaptă recuperarea a 19,17 miliarde de lei. Obiectivul este însă unul ambiţios în condiţiile în care România trebuie să se încadreze într-o ţintă de deficit tot mai redusă. Tocmai acest lucru ridică semne de întrebare specialiştilor în fiscalitate consultaţi de „Adevărul“.  
 

Majorări – sigur, reduceri – poate

Consultantul Emilian Duca spune că proiectul de Cod Fiscal nu a fost rescris, aşa cum au susţinut reprezentanţii Guvernului, ci doar actualizat, „au mai peticit pe ici, pe colo, să nu fie la fel ca cel actual“, în timp ce proiectul Codului de procedură fiscală conţine în continuare „multe elemente periculoase, un amestec de legislaţie existentă cu prevederi utopice“. 
 
În ceea ce priveşte măsurile propuse în proiect, consultantul fiscal spune că ele trebuie împărţite pe două categorii: pozitive şi negative. „Negative - tot ce înseamnă majorare de impozite şi lărgire a bazei de impozitare se va aplica cu siguranţă într-o formă sau alta. Pozitive – tot ce înseamnă reducere de taxe şi impozite trebuie tratat cu semnul întrebării. Poate doar o scădere de 2 puncte procentuale a TVA. Însă avem de redus un deficit bugetar, avem de suportat cheltuieli mai mari cu Armata, avem nevoie de bani pentru cofinanţarea fondurilor europene, iar dacă rupem acordul cu FMI, avem nevoie de şi mai mulţi bani pentru că pierdem facilitatea top-up“, a explicat Emilian Duca.     
 
Aceeaşi opinie este susţinută şi de consultantul fiscal Gabriel Biriş. El crede că impactul bugetar al acestei măsuri este mult mai mare decât cel anunţat de reprezentanţii Guvernului. „Codul Fiscal, la prima vedere: prea bun, prea ca la ţară. Numai pe anul viitor, impactul este de 25 de miliarde de lei, nu doar 16 miliarde de lei cum zice Guvernul, pentru că vor fi efecte de rangurile doi şi trei. Avem nevoie de cofinanţare la proiecte din fonduri europene şi avem nevoie să creştem finanţarea pentru Apărare. De unde? Dacă am fi avut măsuri de colectare, aş fi zis. Gaura e prea mare“, a declarat Biriş. El spune că principala prioritate ar trebui să fie reforma contribuţiilor sociale, iar propunerea nu rezolvă principalele probleme, astfel că „munca la negru va rămâne la fel“.
 
Şi Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, crede că Guvernul a fost puţin cam optimist în elaborarea proiectului noului Cod Fiscal. El  spune că „fără îndoială, efectul este bun în economie, dar Guvernul este optimist când estimează că, din 16 miliarde de lei anul viitor (impact bugetar brut – n.r.), se vor întoarce la buget 9 miliarde de lei“. El reaminteşte că deficitul trebuie să scadă anul viitor de la 1,8% din Produsul Intern Brut (PIB) la 1,1% din PIB. „Atenţie, acestea sunt angajamente luate în faţa Uniunii Europene, nu a Fondului Monetar Internaţional“, a spus Ionuţ Dumitru.
 

Fără efecte pe termen lung 

Analistul Florin Cîţu se aşteaptă ca noul Cod Fiscal, în forma propuse miercuri de Guvern, să nu aibă niciun efect pe termen lung asupra economiei. „Prezentarea, mai mult sau mai puţin credibilă, a unui proiect care ar putea să implementeze o parte din aceste măsuri peste 12, 24 sau 36 de luni nu are niciun efect pentru economie pe termen lung. Nu văd niciun motiv ca aceste măsuri să nu fi fost implementate din 2010-2011. Şi nu văd niciun motiv ca aceste măsuri să nu fi fost implementate măcar din ianuarie 2015“, susţine Cîţu.
Profesorul de economie Mircea Coşea atrage atenţia că trebuie respinsă orice abordare politică a proiectului de Cod Fiscal, întrucât acesta constituie un element de siguranţă pentru politica statului şi trebuie tratat cu seriozitate. 
 
El apreciază acest proiect ca fiind „un început vizionar de buget multianual, cu obiectiv pe termen lung creşterea competitivităţii României“, dar are rezerve în ceea ce priveşte punerea lui în aplicare în condiţiile de eficienţă pe care actualul Guvern le are. Mai mult, Coşea crede că Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) trebuie profund reformată pentru a putea colecta mult mai mult. „Este o relaxare fiscală pe mai multe planuri. S-a mizat pe faptul că o reducere a fiscalităţii va impulsiona creşterea economică şi majorarea numărului locurilor de muncă, ceea ce va genera încasări mai mari la buget. În ce măsură ANAF va avea însă posibilitatea să colecteze mai mult?“, a spus profesorul de economie.  
 
De asemenea, implementarea noului Cod Fiscal depinde de evoluţia de pe scena politică internă, dar şi de situaţia geopolitică a României, spune Coşea. El a mai spus că Vâlcov a cerut Comisiei Europene renegocierea MTO (obiectivul bugetar pe termen mediu – deficit bugetar structural de 1% din PIB) întrucât ştia că „acesta este o barieră, poate chiar insurmontabilă, pentru implementarea noului Cod Fiscal“.  
 
Tot ce înseamnă reducere de taxe şi impozite trebuie tratat cu semnul întrebării. Poate doar o scădere de 2 puncte procentuale a TVA. - Emilian Duca, consultant fiscal
 
 
 
Ministrul Finanţelor a ştiut că MTO este o barieră, poate chiar insurmontabilă, pentru implementarea noului Cod Fiscal. - Mircea Coşea, profesor de economie
 

Reducerea TVA şi a accizelor, înainte de 1 ianuarie 2016

Accizele şi TVA vor fi reduse înainte de 1 ianuarie 2016, în avans faţă de programul anunţat prin proiectul noului Cod Fiscal, pentru ca populaţia să nu-şi amâne comportamentul de consum, mai ales în noiembrie şi decembrie, care sunt luni de vârf, a anunţat Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor. 
 
„Sunt două măsuri, reducerea TVA şi la accize care, vă spun în premieră, nu vor aştepta 1 ianuarie 2016, pentru a nu crea un gol în noiembrie şi decembrie, luni care sunt de regulă de consum. Nu vrem ca populaţia să-şi amâne consumul pentru a aştepta reducerea taxelor din iannuarie (...) Sper ca până la sfârşitul lunii mai şi început de iunie, codurile să fie adoptate de Parlament şi să nu fie modificate fundamental“, a spus Vâlcov. 
 
Proiectul noului Cod Fiscal prevede reducerea cotei standar de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi, de asemenea, reducerea TVA de la 24% la 9% pentru carne, peşte, legume şi fructe. Vâlcov a mai spus că autorităţile române nu au cerut acordul Fondului Monetar Internaţional (FMI) pentru măsurile propuse în proiectul noului Cod Fiscal.
 

Opoziţia: Ponta vinde iluzia reducerilor de taxe pentru când nu va mai guverna

Reprezentanţii Opoziţiei au reacţionat promp şi critic faţă de proiectul noului Cod Fiscal, lansat miercuri în dezbatere, susţinând că premierul Victor Ponta vinde românilor iluzia reducerilor de taxe şi impozite pentru o perioadă în care nu va mai guverna. Aceştia spun că Guvernul îşi recunoaşte, prin propunerile din noul Cod Fiscal, greşelile făcute în cei trei ani de guvernare, că măsurile anunţate pentru anii 2018 şi 2019 sunt doar un exerciţiu de imagine, iar proiectul nu este însoţit de o analiză de impact. 
 
„Ceea ce propune Victor Ponta este şi de această dată o simplă promisiune şi o nouă dovadă de ipocrizie, vânzând cetăţenilor iluzia reducerilor de taxe şi impozite pentru o perioadă în care oricum nu va mai guverna“, a declarat liberalul Eugen Nicolăescu, vicepreşedintele Comisiei de buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor. El a mai spus că relaxarea fiscală promisă în proiectul noului Cod nu este credibilă în condiţiile în care PSD a fost campionul introducerii de taxe noi şi de impozite majorate cu care a sufocat mediul de afaceri şi a redus puterea de cumpărare a românilor. 
 
Nicolăescu anunţă că PNL a finalizat capitolul „Fiscalitate“ din viitorul Program de Guvernare, iar „această Revoluţie fiscală pe care PNL o pregăteşte are la bază predictibilitatea, claritatea, debirocratizarea şi eficientizarea sistemului, astfel încât mediul de afaceri să asigure o creştere economică anuală de minimum 5%“.
 
Andreea Paul, prim-vicepreşedintele PNL, susţine că PSD a ascultat „în sfârşit“ Opoziţia şi a introdus propunerile PNL în proiectul noului Cod Fiscal: eliminarea taxei pe stâlp şi a accizei suplimentare pe carburanţi. „Înţeleg de aici că PSD va vota în favoarea celor două proiecte de lege pe care le-am depus în Parlament în numele PNL“, a spus Paul.  
 
Ea spune că măsurile propuse în proiectul noului Cod Fiscal pentru 2018 şi 2019 sunt un exerciţiu de imagine, acestea nefiind însoţite de o analiză de impact. „Promisiunile pentru 2018 şi 2019 sunt complet nefundamentate, un garantat exerciţiu de imagine. Atât. () Până la acest moment, proiectul noului Cod Fiscal nu este însoţit de o analiză care să releve impactul potenţial pe care îl va avea asupra nivelului de trai, a creşterii economice, a cheltuielilor şi a încasărilor bugetare“, a mai spus Paul.
 

„Mă tem că măsurile se pot întoarce împotriva noastră“

Pe de altă parte, Siegfried Mureşan, europarlamentar PMP şi purtătorul de cuvânt al PPE, crede că, în condiţiile unei slabe colectări a taxelor, măsurile de relaxare fiscală propuse de Guvern s-ar putea întoarce împotriva populaţiei şi agenţilor economici prin creşteri de taxe. 
 
„Eu susţin taxarea mai mică a mediului privat pentru că avem nevoie să reducem povara fiscală a întreprinzătorilor, dar, în condiţiile unei capacităţi slabe de colectare a taxelor, mă tem că măsurile se pot întoarce împotriva noastră şi că ne trezim cu găuri negre la buget pe care le vom acoperi mai târziu tot prin creşteri de taxe“, a spus Mureşan.
 
Mai puteţi citi:
 
 

 

 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: