ANALIZĂ Cum ni s-a dublat preţul carburanţilor în ultimii cinci ani

ANALIZĂ Cum ni s-a dublat preţul carburanţilor în ultimii cinci ani

Din 2009 până în prezent, salariile au crescut cu 25%, dar preţul carburanţilor la pompă este cu 100% mai mare FOTO Florin Şuler

Benzina s-a scumpit cu mai bine de 100% din 2009 până azi în România, iar motorina cu 72%, majorările fiind mai mari decât în statele vecine. Cauze: scumpirea petrolului pe plan mondial, dar şi majorările de taxe impuse de către stat.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preţul benzinei s-a dublat din 2009 până acum, de la 2,8 lei pe litru (0,66 euro) până la 5,9 lei pe litru (1,32 euro), în vreme ce motorina s-a scumpit cu „doar“ 72%, de la 3,3 lei (0,79 euro) până la 6,1 lei (1,36 euro) pe litru, carburanţii vânduţi în ţara noastră fiind acum mai scumpi decât în Bulgaria, Ungaria, Cehia, Polonia şi chiar Austria, potrivit datelor Comisiei Europene.

Dacă în 2009 ţara noastră avea printre cele mai mici preţuri la carburanţi din Uniunea Europeană, acum am ajuns la niveluri mai mari decât Austria şi comparabile cu cele din Occident.

Preţurile au fost majorate atât din cauza creşterii cotaţiilor barilului de ţiţei pe bursele mondiale, cât şi din cauza statului, care a majorat taxele: mai întâi TVA a crescut de la 19% la 24% (în 2010), apoi accizele au ajuns la nivel european, iar în 2014 a intrat în joc acciza suplimentară de 7 eurocenţi.

Scumpiri temperate în ţările vecine

În anul 2009, un litru de benzină costa în România în jur de 2,8 lei, preţurile fiind mai mici decât cele din statele vecine. Acum, la o distanţă de cinci ani, România devansează la preţ inclusiv state precum Polonia – care a fost mereu dată ca exemplu de urmat, sau Austria – stat care controlează OMV, proprietara Petrom.

Astfel, un litru de benzină costă acum în jur de 6 lei, în funcţie de sortiment.

La motorină, aceeaşi poveste: de la 3,34 lei pe litru în 2009, la peste 6 lei acum.

Alte state nu au înregistrat acest „avânt“ al preţurilor: în Austria, benzina s-a scumpit doar cu 40%, iar la motorină creşterea a fost de 31,2%.

La vecinii bulgari, preţul benzinei a crescut cu 61,3% de la începutul anului 2009 până acum, în vreme ce motorina a consemnat o majorare de preţ de 55%.

În Ungaria, preţul benzinei a crescut cu 54,3%, pe când motorina cu 50%.

În Polonia, scumpirile au fost şi mai mici: benzina s-a scumpit cu 50,7%, iar motorina cu 47,3%.

Ţiţeiul, de la 36 la 120, apoi la 80 dolari/baril

Dacă la începutul anului 2009 preţul barilului de ţiţei ajungea la un minim de 36 de dolari, din cauza gravei crize financiare şi economice ce izbucnise în SUA (odată cu falimentul Lehman Brothers), la începutul anului 2014, ţiţeiul atinsese cotaţia de 120 de dolari.

Totuşi, din vara acestui an, preţul a coborât rapid, după ce producţia de hidrocarburi a SUA a ajuns la niveluri-record, datorită extracţiei din şişturi, ceea ce a dus la un picaj de aproape o treime din preţ.

Barilul de ţiţei se tranzacţionează acum la 80-83 de dolari.

Taxele au accelerat mărirea preţurilor

Anul 2009 a prins România abia integrată în UE de doi ani şi cu o serie de sarcini deja stabilite de la Bruxelles, una dintre acestea fiind creşterea accizelor până la niveluri europene.

Accizele se colectează la carburanţi, ţigări, băuturi alcoolice şi cafea şi constituie una dintre sursele principale de finanţare a bugetului statului.

Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor din 2009, a devansat calendarul de creştere a accizelor, astfel că preţul produselor petroliere a crescut şi el accelerat.

Concomitent, creşterea TVA de la 19% la 24% în anul 2010 a indus alte creşteri de preţuri.

Accizele s-au calculat la cursul oficial de la 1 octombrie, astfel că, în urma ieşirii României din criză, cursul s-a apreciat în mod natural. Numai că anul trecut, Guvernul Ponta a „inaugurat“ un nou mod de a calcula accizele, respectiv prin indexarea cursului din 2012 cu inflaţia, ajungându-se astfel la un curs artificial.

În acest moment, nu se cunoaşte modul în care se vor plăti accizele anul viitor, deoarece Ministerul Finanţelor încă nu a luat o decizie.

Lovitura de graţie: acciza suplimentară

Acelaşi Cabinet Ponta a impus, cu aplicare de la 1 aprilie 2014, o acciză suplimentară de 7 eurocenţi pe fiecare litru de carburant comercializat în ţară, cu scopul (declarat oficial) de a construi autostrăzi.

Majorarea accizelor prin noul curs artificial şi introducerea accizei suplimentare de 7 eurocenţi au determinat un efect pervers: scăderea vânzărilor pe piaţa internă (pentru că marii transportatori alimentează de peste graniţă), cuplată cu creşterea preţurilor.

În mod normal, atunci când consumul scade, companiile petroliere se concurează mai mult pentru clienţi, ceea ce ar trebui să ducă la scăderea preţurilor. Numai că noile taxe au mascat şi scăderea preţului barilului, astfel că românii nu au simţit prea mult ieftinirile de pe plan mondial.

În acest moment, taxele au o pondere mai mare de 50% în preţul carburanţilor. Mai exact, statul ia 3 lei la fiecare litru de carburant vândut cu 6 lei.


Redevenţele, provocarea anului 2015

Sistemul de redevenţe care va fi utilizat anul viitor ar putea aduce alte majorări de preţuri, în contextul în care actualul sistem va expira la finele acestui an, iar Guvernul are nevoie de noi venituri la buget pentru a compensa măsurile luate în acest an, precum reducerea CAS cu 5 puncte procentuale.

În acest moment, redevenţele la petrol se află între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de dimensiunea zăcământului, nivelurile fiind impuse la privatizarea Petrom, în 2004.

Nivelul scăzut al redevenţelor a favorizat companiile din sector, Petrom reuşind anul trecut să realizeze un profit net de un miliard de euro. Media veniturilor colectate din redevenţele petroliere este de 7% în România, faţă de 15% la nivel european.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările