ANALIZĂ Măsurile Guvernului pentru economie, târzii şi insuficiente

Guvernul este aşteptat să ia măsuri suplimentare pentru a susţine economia şi populaţia

Guvernul a adoptat miercuri noapte primele măsuri pentru a susţine populaţia şi economia în epidemia de coronavirus, dar economiştii şi specialiştii susţin că acestea au venit prea târziu şi sunt insuficiente.

Ministerul Finanţelor Publice a anunţat joi că Guvernul a aprobat un program de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii şi a populaţiei pentru diminuarea efectelor răspândirii virusului COVID – 19. Ministrul Finanţelor Florin Cîţu a declarat că aceasta este o criză atipică, o criză economică ce se suprapune crizei de sănătate şi nu există lecţii pe care să le fi avut din trecut. „Putem să ne inspirăm din crizele trecute, dar nu ştim dacă totul va funcţiona. Măsurile pe care le luăm poate că nu sunt perfecte, dar suntem gata să venim cu măsuri noi imediat, în funcţie de cum vedem impactul în economie”, a spus el. Pachetul de măsuri adoptat de Guvern reprezintă un efort financiar de circa 2% din Produsul Intern Brut, respectiv circa 20 de miliarde de lei.

Măsurile pe care le luăm poate că nu sunt perfecte, dar suntem gata să venim cu măsuri noi imediat, în funcţie de cum vedem impactul în economie. Florin Cîţu ministrul Finanţelor

Măsurile pentru IMM-uri, birocratice

O măsură importantă luată de Guvern ar trebui să ajute întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), unele dintre cele mai afectate tipuri de afaceri, pentru a putea avea acces la finanţare. Mai precis, Guvernul a majorat plafonul de garantare a creditelor pentru IMM-uri cu 5 miliarde lei şi susţine că, dacă este necesar, îl poate majora cu până la 15 miliarde lei. Împrumuturile vor fi garantate, iar dobânzile vor fi subvenţionate.

Deputatul Claudiu Năsui (USR) susţine că Guvernul a adoptat cea mai proastă soluţie pentru sprijinirea mediului de afaceri. „Garanţiile de creditare şi subvenţii la dobândă reprezintă cea mai birocratică cale cu putinţă care ne asigură că foarte puţine companii vor beneficia de sprijin din partea statului. Iar cei care vor beneficia sunt doar cei conectaţi la sistemul respectiv, au uşi deschise prin ministere şi ştiu cum să acceseze o schemă de subvenţii de stat”, a afirmat Claudiu Năsui pe pagina oficială de Facebook. El afirmă că statul nu va ajuta întreprinderile româneşti „decât să se îndatoreze pentru ca firmele să plătească în continuare taxe şi impozite, doar că pe datorie”.

Şi economistul Mircea Coşea afirmă că toate măsurile luate de Guvern, dar în special cele pentru IMM-uri şi pentru credite, cer o anumită procedură birocratică. „IMM-uri au nevoie de bani imediat, chiar de mâine, chiar de acum trei zile aveau. Având în vedere birocraţia noastră şi că unele instituţii nici nu lucrează sau lucrează cu jumătate sau un sfert de personal, va dura prea mult timp şi nu va putea fi pus în aplicare”, ne-a declarat el.

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) Florin Jianu afirmă că măsurile anunţate de Guvern sunt cerute de mediul de afaceri, însă ele trebuie continuate cu modele similare din alte ţări. „Le văd ca pe un început, dar trebuie continuate cu modele similare din alte ţări, cu suspendare/ amânare plăţi împrumuturi bancare şi cu un lucru foarte important de care nu se discută acum, ajustarea cheltuielilor statului”, a declarat Jianu, pentru News.ro. 

TVA rambursat greu

Ministrul Finanţelor a mai anunţat că Guvernul va returna TVA-ul către companii foarte rapid. „Este vorba de o injecţie de aproape 10 miliarde lei în martie şi aprilie, pentru că companiile au nevoie de lichidităţi să plătească facturi şi angajaţi”, a spus Florin Cîţu.

Mircea Coşea susţine că ar trebui să existe o dată fermă, certă de înapoiere a TVA şi de plată a facturilor către firme. „Dacă măsura este valabilă, dar durează zile întregi sau luni de zile, falimentul este sigur. Trebuia până la 31 martie plătit”, afirmă economistul.

Şomajul tehnic, limitat la salariul mediu

Guvernul a anunţat că va susţine de la buget şomajul tehnic pentru companiile afectate. Însă, deşi legea spune că angajaţii în şomaj tehnic vor fi plătiţi cu 75% din salariul de bază brut, Guvernul a decis să limiteze această sumă. Mai precis, statul va asigura 75% din salariul brut, dar nu mai mult de 75% din salariul mediu brut pe ţară. În ianuarie, salariul mediu brut pe ţară se situa la 5.225 lei. Asta înseamnă că angajaţii nu vor putea fi plătiţi decât cu maxim 4.140 lei, indemnizaţie brută. Suma pe care o vor primi în mână va fi cu mult mai mică.

Pentru angajaţi, sunt veşti rele. Este o „nuanţă destul de catastrofică care arată că stăm foarte prost cu bugetul”, explică Mircea Coşea. Potrivit lui, este un lucru bun că se dă 75% din salariu pentru şomaj, dar banii primiţi vor fi suficienţi doar pentru supravieţuire la limită. „Ne putem aştepta la scădere abruptă a nivelul de trai”, susţine el.

Nici pentru afaceri veştile nu sunt mai bine. Radu Dumitrescu, fondatorul unui grup de restaurante, a criticat modul în care Guvernul va susţine şomajul tehnic. „Noi am cerut ca valoarea somajului tehnic să fie suportată direct de către stat, nu de către companii urmând a fi compensată în termen de 30 zile”, a afirmat antreprenorul, citat de Ziarul Financiar. El a adăugat că unele companii nu îşi permit să plătească, nu au atât de mult cash disponibil, având în vedere că nu au venituri.

Se vorbeşte de liberalizarea preţului la gaze. Acum nu ar putea avea loc, pentru că nici firmele, nici cetăţenii nu pot să mai suporte o creştere a preţului. Mircea Coşea economist

Măsuri slabe pentru populaţie

Guvernul a decis şi prorogarea termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020, perioadă în care se vor primi în continuare bonificaţiile stabilite de consiliile locale.

Economistul Mircea Coşea este de părere că măsurile nu sunt suficiente. „Oamenii au nevoie şi de alte facilităţi, de exemplu o relaţie cu banca. N-am văzut nimic în legătură cu băncile, cum a făcut Ungaria. Ar trebui să fie amânate plăţile măcar până la sfârşitul anului, la credite, la dobânzi”, a spus el. Specialistul este de părere că băncile trebuie să înţeleagă că au obligaţia să fie solidare şi că ar trebui să amâne plăţile măcar şase-şapte luni.

Totodată, ar trebui o reglementare tarifelor la utilităţi, să nu existe o creştere a tarifelor.  „Se vorbeşte de liberalizarea preţului la gaze. Acum nu ar putea avea loc, pentru că nici firmele, nici cetăţenii nu pot să mai suporte o creştere a preţului”, a adăugat el.

În ceea ce priveşte plafonarea preţurilor, Coşea susţine că „este o problemă foarte delicată” cu care personal nu este de acord. „Dacă se plafonează preţurile, în condiţiile în care comerţul din România este monopolizat de supermarketuri, vor dispărea mărfurile. Relaţia dintre euro şi leu este cea care nu permite o plafonare a preţurilor, decât în condiţiile în care statul îşi ia obligaţia să plătească diferenţa, iar diferenţa este foarte mare. Dacă nu o plăteşte, înseamnă că vor intra în faliment şi distribuitorii, pentru că ei nu pot să facă faţă raportului de creştere a materiilor prime”, spune economistul.

Ar trebui făcut imediat un program pentru sprijinirea şi valorificarea producţiilor româneşti de legume şi fructe. Mircea Coşea economist

Printre măsurile pe care le mai recomandă economistul Mircea Coşea este ca statul să repornească multe activităţi în care nu neapărat că s-ar angaja mulţi oameni, dar care ar aduce bani la buget, precum infrastructura primară (construcţii de străzi) sau activităţi care acum au piaţă, precum cele farmaceutice.

„Mai ales, ar trebui făcut imediat un program pentru sprijinirea şi valorificarea producţiilor româneşti de legume şi fructe. A fost secetă, statul ar trebui să dea apă gratis pentru irigaţii. Şi ar trebui să colecteze şi să prelucreze primar materia primă. Agricultura ar putea crea locuri de muncă, mai ales pentru cei care s-au întors din străinătate”, afirmă el.