ANALIZĂ Isprăvile ministrului Vâlcov în trei luni de mandat

ANALIZĂ Isprăvile ministrului Vâlcov în trei luni de mandat

Cel mai important proiect al lui Darius Vâlcov ca ministru este elaborarea noului Cod Fiscal  FOTO Marian Iliescu

Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor din decembrie 2014 şi anterior ministru delegat pentru Buget, este unul dintre cei mai vizibili membri ai Guvernului Ponta.

Ştiri pe aceeaşi temă

 Cel mai important demers al ministrului Vâlcov, în scurtul său mandat de trei luni, a fost elaborarea şi lansarea în dezbatere a proiectului noului Cod fiscal. Actul normativ include o serie de măsuri de relaxare fiscală, care ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2016, dar şi în următorii ani. Printre acestea, reducerea TVA, scăderea accizelor la carburanţi şi alcool, eliminarea taxei pe stâlp, eliminarea impozitului pe dividende şi tăierea, din 2019, a cotei unice. Măsurile ar urma să producă numai în 2016 o gaură bugetară de 16,26 miliarde de lei, din care Ministerul Finanţelor estimează că va recupera 9,45 miliarde de lei.
 

Loteria bonurilor 

 
Loteria bonurilor fiscale este un alt proiect al ministrului Vâlcov, care permite românilor să câştige sume de bani, prin tragere la sorţi, pe baza bonurilor emise de comercianţi cumpărătorilor. Actul normativ privind Loteria aduce, ca noutate, dreptul cumpărătorului de a beneficia gratis de un produs sau de un serviciu dacă agentul economic nu emite şi înmânează bonul fiscal. Prevederea a stârnit mari dezbateri întrucât, în practică, bonurile fiscale nu se acordă decât după efectuarea plăţii. 
 

Gâlceava cu FMI

 
Vâlcov este membrul Guvernului Ponta care a adoptat cea mai fermă poziţie în negocierile cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a purtat cele mai tranşante discuţii. În luna decembrie a anului trecut, când negocierile cu finanţatorii externi au ajuns în impas, Vâlcov a reuşit să îi convingă să nu se impună României un deficit bugetar mai mic cu 0,9 puncte procentuale. În februarie 2015, Vâlcov anunţa că va încerca să ajungă la un consens cu experţii FMI şi vom şti „dacă va mai fi în continuare un acord“. FMI a cerut Guvernului să renunţe la programul „Prima Maşină“, dar acest lucru nu s-a întâmplat, dar a solicitat şi creşterea tarifelor la gaze pentru populaţie şi o restructurare masivă a producătorilor de energie pe bază de energie, probleme amânate pentru luna aprilie. Astfel că delegaţia FMI a plecat fără o scrisoare  de intenţie.
 
Vâlcov a susţinut în repetate rânduri că România nu mai are nevoie de un acord cu FMI. El ar fi trebuit să continue şi negocierile dure cu FMI din aprilie.
Vâlcov a declarat că nu a cerut acordul insituţiilor financiare internaţionale pentru măsurile din noul Cod Fiscal, devreme ce acestea urmează să se aplice de la 1 ianuarie 2016, iar acordul cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială expiră în toamna acestui an. 
 

Criza creditelor în franci

 
La 15 ianuarie, când francul elveţian s-a scumpit semnificativ şi i-a afectat puternic pe cei peste 75.000 de români cu credite în valuta exotică, Vâlcov, trimis de Ponta, s-a dus ţintă la Banca Naţională pentru a găsi soluţii pentru cei loviţi. Au urmat discuţii nesfârşite, dar fără rezultat, în Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor. Vâlcov a propus extinderea „Electoratei“, nu a respins conversia împrumuturilor la cursul istoric plus 20%, dar nici nu s-a găsit vreo soluţie. 
 
De asemenea, la începutul anului, când a explodat scandalul poliţelor RCA pe fondul tarifelor mari percepute şoferilor tineri, Vâlcov a cerut şefului ASF, Mişu Negriţoiu, reanalizarea sistemului de asigurări auto. Ulterior, ASF a modificat unele prevederi dintr-o normă, ceea ce a determinat reducerea tarifelor.  
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările