ANALIZĂ Importuri de râsul lumii în cămările românilor: mere, pere, gutui, varză, slănină, praz, roşii, morcovi...

ANALIZĂ Importuri de râsul lumii în cămările românilor: mere, pere, gutui, varză, slănină, praz, roşii, morcovi...

În hipermarketuri, legumele şi fructele de import sunt mai ieftine şi mai arătoase, astfel că românii le preferă înaintea celor autohtone

România importă mai mult decât exportă produse agroalimentare dintre cele mai banale, precum brânză, caş, mere, pere, roşii, varză, praz, făină, slănină, ouă, pepeni, dulceţuri şi chiar ape minerale.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pentru o ţară agrară ca România, este oarecum firesc un surplus de produse agroalimentare ca legumele, fructele, ouăle, brânza sau slănina.

Nefiresc este faptul că, pe lângă acest surplus local (pe care producătorii autohtoni nu-l pot vinde în pieţe), sunt aduse din import şi umplu cămările românilor exact aceleaşi produse banale.

Pe baza unui centralizator al produselor comercializate pe plan internaţional (trimise la export, respectiv aduse din import) în anul 2014, transmis pentru „Adevărul“ de Ministerul Agriculturii, suntem în măsură să vă prezentăm la ce mărfuri se consemnează deficite comerciale şi la ce mărfuri se înregistrează excedente.

Din aceste statistici reiese că România a avut – per total – un excedent agroalimentar (al doilea după premiera din 2013), în sensul că am exportat mâncare în valoare mai mare (5,4 miliarde de euro) decât valoarea importurilor (4,9 miliarde de euro) – o veste bună ce ne-a fost vânturată de politicieni pe toate canalele de comunicare.

Dacă privim însă „la firul ierbii“, produs cu produs, descoperim că România este importator net – importă mai mult decât exportă – la categorii care ne fac de râsul lumii.

În câmp se strică, în magazin vin din import

Cele mai frapante deficite comerciale sunt consemnate la produsele pe care le cultivă orice gospodărie ţărănească de la noi: fructele şi legumele. Iată câteva exemple:

** Mere, pere şi gutui proaspete – importuri de 86,9 mii de tone, în valoare de 31,4 milioane de euro, faţă de exporturi de 12,2 mii de tone, în valoare de două milioane de euro, rezultând astfel un deficit comercial de 29,4 milioane de euro;

** Cireşe, vişine, caise, piersici – importuri de 46,7 mii de tone, în valoare de 19,4 milioane de euro, faţă de exporturi de 2,2 mii de tone, în valoare de 1,4 milioane de euro, rezultând astfel un deficit comercial de 18,2 milioane de euro;

** Pepeni – importuri de 27,6 mii de tone, în valoare de 5,5 milioane de euro, faţă de exporturi de 1,2 mii de tone, în valoare de 0,2 milioane de euro, rezultând astfel un deficit comercial de 5,3 milioane de euro;

** Varză, conopidă, gulii – importuri de 22,1 mii de tone, în valoare de şapte milioane de euro, faţă de exporturi de 408,5 tone, în valoare de 0,1 milioane de euro, rezultând astfel un deficit comercial de 6,9 milioane de euro;

** Praz, usturoi, ceapă – importuri de 40,3 mii de tone, în valoare de 13,6 milioane de euro, faţă de exporturi de 1,4 mii de tone, în valoare de 0,4 milioane de euro, rezultând astfel un deficit comercial de 13,2 milioane de euro;

** Morcovi, napi, sfeclă roşie pentru salată – importuri de 31,2 mii de tone, în valoare de 10,9 milioane de euro, faţă de exporturi de 1,9 mii de tone, în valoare de 0,4 milioane de euro, rezultând astfel un deficit comercial de 10,5 milioane de euro;

** Tomate – importuri de 54,7 mii de tone, în valoare de 43,1 milioane de euro, faţă de exporturi de 2,04 mii de tone, în valoare de 1,1 milioane de euro, rezultând astfel un deficit comercial de 25 de milioane de euro.

Vă mai aduceţi aminte ce necazuri au avut, an de an, cultivatorii de legume şi de fructe din România, cărora li se strica marfa şi, din cauza costurilor mari, o lăsau în câmp, nerecoltată? Aceleaşi necazuri le au şi acum.

Iar în supermarketuri găsim în continuare, ca şi în anii trecuţi, mere, pere, gutui, pepeni, varză şi chiar praz, usturoi, ceapă, morcovi şi roşii din import...

Şi ce-avem în garniţă vine de peste graniţă

Pe lângă legumele şi fructele cele mai răspândite în agricultura noastră, din importuri avem şi mâncăruri procesate care ar trebui să fie preponderent autohtone.

La dulceţuri, jeleuri şi marmelade, spre exemplu, importurile anului 2014 au fost de 4,4 mii de tone, în valoare de 7,1 milioane de euro, faţă de exporturi de 370 de tone, în valoare de 0,8 milioane de euro, rezultând astfel un deficit comercial de 6,3 milioane de euro.

În cazul brânzeturilor şi lactatelor, la fel. Categoria „brânză şi caş“ apare foarte sus în topul deficitelor comerciale, cu importuri de 39,7 mii de tone în valoare de 126,7 milioane de euro, faţă de exporturi de 8,9 mii de tone, în valoare de doar 33,3 milioane de euro.

Toate acestea, în timp ce crescătorii de vaci, oi şi capre nu-şi găsesc cumpărători care să le ofere preţul corect pentru lapte...

Şi la ouă suntem deficitari: statistica citată mai sus arată că importurile de ouă au fost de 10,4 mii de tone, în valoare de 20 de milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de 8,6 mii de tone, în valoare de 9,03 milioane de euro.

Dar poate cel mai ciudat lucru care reiese din această statistică este deficitul înregistrat la slănină, carne şi untură – tradiţionala noastră garniţă cu care majoritatea familiilor traversează iarna.

La slănină, spre exemplu, am avut în 2014 importuri de 16,7 mii de tone, în valoare de 11,8 milioane de euro, faţă de exporturi de 1,2 mii de tone, în valoare de doar 0,8 milioane de euro.

Cum ne-a ieşit totalul pe excedent

Cu toate aceste decalaje structurale, cu toate necazurile producătorilor autohtoni, România a consemnat în 2014 un surprinzător excedent comercial la produsele agroalimentare.

Asta pentru că am înregistrat câteva recorduri la export, între care se numără grâul, porumbul, ţigările de foi, orzul şi seminţele de floarea-soarelui.

Masivitatea acestor exporturi şi diferenţele mari faţă de importuri au înclinat balanţa comercială agroalimentară către excedent, provocând iluzia că sectorul agricol de la noi ar da semne de însănătoşire.


Avem deficit până şi la apele minerale

România, cu celebrele sale izvoare, se numără printre cele mai mari ţări producătoare de ape minerale din Europa, şi chiar din lume.

Şi ce dacă!? Până şi la acest capitol avem un deficit comercial, în sensul că am importat mai mult decât am exportat.

Importurile de ape minerale au valorat 52,2 milioane de euro, în timp ce exporturile au fost de 49,6 milioane de euro, rezultând astfel un deficit comercial de 2,6 milioane de euro în 2014.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările