ANALIZĂ Cum se va descurca premierul Ponta cu promisiunile electorale ale candidatului Ponta

Înainte de elaborarea bugetului pentru 2015, premierul Victor Ponta trebuie să cearnă promisiunile electorale pentru a se putea încadra în ţinta de deficit bugetar FOTO Adevărul

În plină campanie electorală, premierul Victor Ponta a promis că Guvernul va lua o serie de măsuri  de natură economico-socială, fie că el va fi sau nu ales preşedinte. Unele dintre ele sunt benefice pentru economie şi societate, altele au avut doar scopul de a atrage electorat.

Acum, după ce alegerile au trecut, iar Klaus Iohannis a fost ales preşedinte al României, premierul Victor Ponta ar trebui să facă o analiză obiectivă a tuturor promisiunilor făcute în campania electorală şi să decidă, pe baza raportului cost-beneficiu, ce măsuri sunt necesare şi la care ar trebui să renunţe. 

Ponta a amânat elaborarea bugetului pentru 2015 pentru că, spunea el, nu este „fair“ să dirijeze cheltuielile viitorului premier, luând în calcul alegerea sa în funcţia de şef al statului. Acum, că nu a câştigat alegerile, premierul trebuie să facă bugetul pentru anul viitor şi nu va fi o sarcină uşoară. 

Golul produs de cea mai mare parte a „pomenilor electorale“ promise se ridică la aproximativ 17 miliarde de lei, potrivit estimărilor lui Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Iar deficitul bugetar din 2015 nu poate depăşi 1,4% din Produsul Intern Brut, conform angajamentelor luate în faţa finanţatorilor internaţionali.  

„Adevărul“ a întocmit o listă cu toate promisiunile premierului din campanie şi arată care este impactul lor asupra economiei şi bugetului.

** Salariul minim, majorat la 975 de lei. După ce salariul minim brut pe economie a crescut de la 800 la 850 de lei la 1 ianuarie 2013 şi la 900 de lei la 1 iulie 2013, Guvernul vrea să-l majoreze din nou de la începutul anului viitor, de data aceasta de la 900 la 975 de lei. Măsura are, de regulă, un impact pozitiv asupra bugetului de stat, întrucât presupune încasări mai mari de impozite şi contribuţii pe salariile acordate de angajatorii din mediul privat. Însă reprezentanţii mediului privat se plâng că măsura pune presiune asupra situaţiei financiare a companiilor, întrucât majorarea salariului minim atrage după sine şi creşterea celorlaltor salarii pentru a evita tensiunile în rândul angajaţilor. 

** Salariile din sistemul sanitar, mai mari cu 100 de lei. Guvernul a promis şi a adoptat deja o Ordonanţă de Urgenţă prin care salariile angajaţilor din sistemul sanitar şi de asistenţă socială vor fi majorate de la 1 ianuarie 2015 cu 100 de lei. De majorare vor beneficia aproximativ 300.000 de persoane din reţelele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii, Ministerului Apărării şi Ministerului Administraţiei şi Internelor. Impactul bugetar al acestei măsuri este de 270 de milioane de lei şi, odată măsura adoptată prin Ordonanţă, ea trebuie luată în calculul bugetului pe 2015. 

** Salarii mai mari pentru profesori. Premierul Victor Ponta a semnat săptămâna trecută, alături de alţi opt miniştri, un acord cu sindicatele din educaţie, care include, printre altele, măsura majorării salariilor profesorilor cu 5% la 1 martie 2015 şi cu 5% la 1 septembrie 2015. Majorări în două trepte, tot de câte 5%, ar urma să se aplice şi în anii 2016 şi 2017.  Nu este cunoscut impactul bugetar al acestei măsuri, însă premierul ar trebui să analizeze dacă încasările prognozate pentru 2015 îi permit şi această cheltuieală. 

** Alocaţii dublate. Tot de la începutul anului viitor, aproximativ 500.000 de copii care provin din familii defavorizate ar urma să beneficieze de alocaţii duble. Măsura a fost anunţată de premier în urmă cu o lună, acesta arătând că „nu zic că este de ajuns, Doamne fereşte, dar atât putem să facem acum“. Impactul bugetar al măsurii se ridică la aproximativ 250 de milioane de lei.  

** Pensiile, indexate cu 5%. Rovana Plumb, ministrul Muncii, anunţa în luna septembrie indexarea pensiilor cu 5%, măsura fiind salutată atunci de către primulministru. „O veste bună - cresc pensiile! Potrivit INS, pensia medie lunară a fost în trimestrul II din 2014 cu 4,8% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului trecut. Iar din ianuarie 2015, pensiile vor fi majorate cu 5%!“, scria premierul pe contul său de Facebook în data de 12 septembrie. Pensiile trebuie indexate conform legii pensiilor, iar impactul bugetar este de 2,7 miliarde de lei.

** TVA redusă la legume şi fructe. După ce a redus în toamna lui 2013 TVA pentru sectorul de panificaţie, de la 24% la 9%, Guvernul analizează scăderea acestei taxe şi pentru sectorul de legume-fructe, produse bio, dar şi carne. „Am avut succes cu reducerea TVA la produse de panificaţie. Asta înseamnă că anul viitor putem începe, eu sau cei care vor fi la Guvern, proiectul pentru legume-fructe unde avem o mare evaziune fiscală şi concurenţă neloială la legume şi fructe venite din străinătate, şi după aceea la carne. Cel mai mare impact pe buget este la carne, dar şi efectul cel mai bun este la carne, deci putem reduce la 9%. (...) Sunt foarte convins că în 2015 avem spaţiul fiscal necesar ca să mergem mai departe la legume-fructe şi carne“, spunea premierul la 26 octombrie. În timp ce guvernanţii susţin că reducerea TVA la pâine a avut un impact pozitiv asupra bugetului, prin reducerea evaziunii, românii nu prea au resimţit o ieftinire a acestui produs. Rămâne de văzut ce se va întâmpla la carne, fructe şi legume. 

** Taxa pe stâlp va fi redusă. Taxa pe construcţiile speciale, aşa-zisa „taxă pe stâlp“, ar trebui să scadă din 2015 de la 1,5% la 1% din valoarea activelor, iar banii colectaţi să meargă la primării, declara premierul Victor Ponta în data de 13 septembrie. „Taxa pe construcţii speciale vreau s-o reducem şi putem să ne permitem s-o reducem de la 1,5% la 1% şi toate veniturile să fie colectate şi să intre în bugetul autorităţilor locale. În acest fel, au şanse mai mari de dezvoltare şi de fapt banii autorităţilor locale înseamnă canalizare, apă, drumuri, şcoli“, a spus Ponta.

Taxa pe stâlp a fost introdusă în luna mai a acestui an pentru a echilibra cheltuielile bugetare, însă anunţul că sumele colectate vor fi distribuite către primării a fost un „stimulent“ pentru edili, mai ales că Guvernul a aprobat la finele lunii august o ordonanţă care permitea primarilor migraţia către alte partide fără a-şi pierde mandatele. În acest moment, banii sunt colectaţi la bugetul de stat, nu la bugetele locale. Guvernul estima iniţial că va aduna 500 de milioane de lei din această taxă, dar în final s-au strâns în conturi 1,5 miliarde de lei. Chiar dacă sumele colectate din această taxă vor scădea, ele vor aduce o gură de oxigen mediului de afaceri. 

** Cheltuieli de 2% din PIB pentru Apărare. Guvernul îşi va asuma obligaţiile de stat membru NATO şi va creşte cheltuielile pentru Apărare, astfel încât acestea să ajungă la 2% din Produsul Intern Brut (PIB) „până în 2016“, îl asigura premierul Victor Ponta pe vicepreşedintele american Joe Biden în data de 21 mai. „Securitatea nu poate fi obţinută niciodată gratis şi investiţiile pe care Guvernul le-a mărit şi le va mări în continuare privind sistemul de apărare - şi există un acord şi un consens politic pentru ca, într-o perioadă scurtă, până în 2016, România să aloce 2% din PIB pentru cheltuieli de apărare“, afirma atunci Ponta. La un PIB de 139,6 miliarde de euro în 2013, asta ar însemna aproximativ 2,8 miliarde de euro. Măsura este bună dacă aşa vor creşte comenzile către industria de apărare a României, ceea ce va antrena activitate pe orizontală.

„Anul viitor nu va creşte nicio taxă şi niciun impozit“

Pe parcursul campaniei electorale pentru prezidenţiale, premierul Victor Ponta, dar şi mai mulţi miniştri au dat asigurări, în mai multe rânduri, că taxele şi impozitele nu vor fi majorate în 2015 şi că nu se va renunţa la cota unică de 16%. 

Ponta a dat asigurări că, în cazul în care actuala coaliţie va rămâne la guvernare până în 2016, nu va creşte nicio taxă şi niciun impozit pentru că tot ceea ce Guvernul a adoptat se încadrează în veniturile avute în acest an şi care sunt previzionate anul viitor. 

„Anul viitor nu schimbăm nimic la niciun fel de taxă. Nu se schimbă cota unică, nu se schimbă TVA-ul decât în jos, dacă reuşim şi cred că reuşim să reducem TVA la 9% pentru fructe, legume, produse bio şi carne, nu se schimbă nimic din ceea ce priveşte filosofia fiscală“, declara premierul, în urmă cu trei săptămâni, la Palatul Parlamentului.

Taxele din sertarul Finanţelor 

Agenţia Mediafax a prezentat săptămâna trecută un document elaborat de Ministerul Finanţelor, de ministrul delegat pentru Buget, care prevede, printre altele, intenţia Guvernului de a introduce din 2016 sistemul de cote progresive de impozitare, în trei trepte – 15%, 25% şi 35%. 

În acelaşi document se arată că Executivul analizează eliminarea din 2015 a impozitului pe profit şi introducerea impozitului pe cifra de afaceri (între 1,33% şi 7,5% din cifra de afaceri, invers proporţional cu veniturile şi numărul de angajaţi), concomitent cu scăderea impozitului pe dividend la 5%. De asemenea, Ministerul Finanţelor ar putea propune, ca măsură de amnistie fiscală, impozitarea de la începutul anului viitor cu o cotă de minimum 5-9% a tuturor depozitelor bancare nou constituite unde sursa de provenienţă a banilor este incertă. 

La scurt timp după ce aceste informaţii au apărut în presă, Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget, a declarat că Ministerul Finanţelor Publice, prin cei doi miniştri, nu-şi asumă documentul privind propuneri de modificări fiscale. Vâlcov a insistat că documentul nu a fost elaborat în Ministerul Finanţelor. Pe de altă parte, Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, a transmis un comunicat prin care afirmă că nu este de acord cu eliminarea cotei unice, iar în instituţie nu s-a făcut niciodată un scenariu privind eliminarea cotei unice. 

De asemenea, imediat după publicarea documentului, premierul Ponta a declarat că, în calitate de preşedinte, nu va schimba cota unică de impozitare din 2016 „pentru simplul motiv că preşedintele nu schimbă cote unice“. Însă, acum, tot în calitate de premier, poate face acest lucru. „Dacă voiam să schimb cota unică, o schimbam în cei doi ani şi jumătate ca prim-ministru. Nu o să mă apuc să o schimb în 2016 ca preşedinte, pentru simplul motiv că preşedintele nu schimbă cote unice“, a spus vineri premierul, susţinând că ar fi vorba despre „dezinformări“, „minciuni“ şi „manipulări“.

Mai puteţi citi: 

[<a href="//storify.com/adinavlad/promisiunile-electorale-ale-lui-ponta" target="_blank">View the story "Promisiunile electorale ale lui Ponta " on Storify</a>]