ANALIZĂ Creşterea accelerată a consumului încinge periculos economia

Combinaţia dintre creşterea veniturilor, scăderea taxelor şi ieftinirile din comerţ a mărit consumul populaţiei până dincolo de capacitatea internă de producţie, astfel că importurile au început să crească vertiginos, ameninţând stabilitatea macroeconomică.

În anul 2015, vânzările de alimente au crescut cu peste 19%, cele de carburanţi cu aproape 6% şi cele de mărfuri nealimentare cu aproape 3%, rezultând o medie generală de 8,9% a creşterii consumului populaţiei.

Asta a pus o presiune suplimentară asupra importurilor, care au crescut masiv în ultimele luni pentru că, la multe sortimente, producţia locală nu mai face faţă cererii.

Acelaşi fenomen - supraturarea economiei - a mai fost întâlnit şi în anii dinaintea crizei (2007-2008), când capacităţile de producţie erau net depăşite de cerere şi, în consecinţă, importurile devansau net exporturile, provocând un fel de hemoragie de valută.

Rezultatul a fost că, ulterior, leul s-a depreciat puternic, salariile şi puterea de cumpărare au scăzut, iar când - din aceste cauze - cererea s-a oprit brusc producătorii n-au mai avut cui să-şi vândă mărfurile.

Acum suntem din nou în faţa unei supraîncălziri a economiei, pentru că puterea de cumpărare a populaţiei a crescut cu peste 7% (pe fondul creşterii salariilor şi scăderii preţurilor), creditarea pentru consum are din nou un avans impetuos (peste 30%), însă producţia locală abia dacă a urcat cu 5%.

Ca să acopere acest decalaj dintre cerere şi producţie (dar nu numai pentru acest motiv), comercianţii apelează la importuri.

Totul merge bine deocamdată, dar apare o întrebare: dacă, la fel ca în anii 2008-2010, această cerere furibundă se va opri brusc?

Mediul microeconomic este calificat ca „instabil“

Compania de evaluare şi consultanţă financiară Coface a menţinut la nivelul „B“ calificativul privind riscul de ţară pentru România, clasă de risc ce indică un mediu microeconomic instabil, capabil să afecteze în continuare un istoric al plăţilor companiilor, se arată în Raportul macroeconomic România 2015 al companiei.

Coface estimează că în 2016 economia României va creşte cu 4,2%, în cazul în care agricultura se va menţine la acelaşi nivel ca în 2015.

„Vedem anul acesta pe un trend ascendent, în special bazat pe consumul privat, care va înregistra o creştere de 7%, fiind susţinut de mai mulţi factori: pe de o parte avem majorările salariale din aparatul public, cuplat şi cu o creştere a salariului minim pe economie.
Din păcate, această dinamică nu o vedem corelată cu un avans al productivităţii, iar pe de altă parte avem măsuri care încurajează consumul“, a declarat Iancu Guda, senior economist la Coface România.

„În ciuda echilibrului macroeconomic, a reculului în procesul de euroizare şi a îndeplinirii criteriilor de convergenţă nominală, România rămâne vulnerabilă ca urmare a caracterului structural al dezechilibrelor interne la nivel microeconomic“, se arată în raportul citat.

Factorii acestor dezechilibre sunt daţi de „nivelul foarte ridicat al creditului comercial, interdependenţa foarte ridicată dintre firme, întreruperea accelerată a activităţii pentru multe companii comparativ cu cele nou-înregistrate şi nivelul ridicat al instrumentelor refuzate la plată“.

Punctele forte, potrivit Coface, sunt „piaţa internă relativ mare, forţa de muncă ieftină şi calificată, rezerva valutară semnificativă şi moneda locală relativ stabilă în comparaţie cu euro, gradul de îndatorare publică sub media UE şi dependenţa energetică redusă“.

Iar provocările sunt date de „scăderea populaţiei (emigrare activă în rândul personalului calificat), nivelul redus al veniturilor guvernamentale ca procent din PIB corelat cu nivelul ridicat al economiei subterane şi infrastructura terestră şi logistică foarte slabă“.

Pe de altă parte, economistul-şef al Băncii Transilvania, Andrei Rădulescu, este ceva mai rezervat.
„Momentan, este prematur să vorbim despre o supraîncălzire pe plan intern, este o revenire puternică a unor indicatori din sfera cererii interne, după mai mulţi ani de ajustare. Dacă luăm în considerare dinamica macro-economică internă pe termen mediu, o stare de supraîncălzire ar putea fi semnalată de o creştere puternică a consumului privat (peste 7% an/an) coroborată cu deteriorarea contului curent (deficit de peste 5% din PIB)“, a declarat Andrei Rădulescu, pentru „Adevărul“.

„Dinamica recentă a consumului privat a fost susţinută de o serie de factori, printre care menţionăm majorarea venitului real disponibil al populaţiei, scăderea costurilor de finanţare şi relansarea creditării, declinul cotaţiilor internaţionale la ţiţei (cu impact asupra preţurilor la carburanţi), extinderea reţelelor de supermarketuri şi fiscalizarea mai activă a economiei.
Putem spune că este o evoluţie sustenabilă, dacă luăm în considerare următoarele aspecte: 1. nu exercită presiune puternică în direcţia deteriorării contului curent; 2. gradul de prudenţă la nivel de populaţie se menţine ridicat (rata de economisire a atins chiar maxime istorice în 2015); 3. după mai mulţi ani de ajustare este natural să asistăm la substituirea bunurilor de folosinţă îndelungată (auto, aragaze, frigidere, TV etc.); 4. o parte din creştere a fost determinată de şocuri de natura ofertei, cum ar fi scăderea cotei TVA“, a mai spus economistul.

Suntem campionii europeni ai consumului

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut, în România, cu 15,5% în decembrie, comparativ cu perioada similară din 2014, acesta fiind cel mai semnificativ avans înregistrat în UE, arată datele Eurostat.

În decembrie 2015, comparativ cu noiembrie 2015, afacerile din comerţul cu amănuntul au crescut, în România, cu 8,6% ca urmare a creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+23,3%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+5,8%). Scăderi s-au înregistrat în comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule (-9,5%).

De cealaltă parte, datele Eurostat arată că, în UE, comerţul cu amănuntul a crescut cu 2% în decembrie, iar în zona euro avansul a fost de 1,4%. Vânzările de produse nealimentare au urcat cu 2,3%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi şi ţigări s-au majorat cu 1,5%, iar vânzările de combustibili auto au înregistrat un avans de 0,1%.

Cele mai mari creşteri au fost raportate în România (14,3%), Irlanda (6,1%), Estonia (5,8%) şi Polonia (5,5%), singurele scăderi fiind înregistrate în Portugalia (minus 1,3%), Belgia (minus 1,2%) şi Danemarca (minus 0,3%).