ANALIZĂ Construcţiile şi consumul sunt din nou motoarele economiei, ca în anii de boom dinaintea crizei

ANALIZĂ Construcţiile şi consumul sunt din nou motoarele economiei, ca în anii de boom dinaintea crizei

Sectorul de construcţii este marea surpriză a primului trimestru din acest an

La fel ca în anii dinaintea crizei, consumul populaţiei şi construcţiile de locuinţe noi au fost, şi în primul trimestru din 2015, cele mai dinamice sectoare economice. Statul a frânat din nou avansul PIB.

Produsul Intern Brut (PIB) a înregistrat un surprinzător avans de 4,3% în primul trimestru din 2015 faţă de aceeaşi perioadă din 2014.

Surpriza este cu atât mai mare cu cât structura pe sectoare care au contribuit la această performanţă seamănă izbitor cu cea consemnată în anii de boom economic.

Datele tip „semnal“ comunicate ieri de Institutul Naţional de Statistică arată doar creşterile economice procentuale (1,6% faţă de trimestrul anterior şi 4,3% faţă de acelaşi trimestru din 2014), dar există suficiente alte raportări – tot ale INS – care ne arată cum au evoluat principalele sectoare din economie.

Balanţa ponderilor se echilibrează

Prima surpriză vine de la sectorul de construcţii, care pe medie a crescut cu 13,4%, în condiţiile în care ponderea acestui sector în PIB este de 6,3%. Industria, în schimb, a avut o creştere (ca volum al producţiei) de 3,3%, însă ponderea acesteia în PIB este de aproape 25%.

În cealaltă parte, la utilizarea PIB, consumul este cel mai important. Creşterea acestuia a fost, potrivit comunicărilor anterioare ale INS, de doar 3%, însă ponderea consumului în PIB este de 61%.

Rezultă că atât consumul, pe partea de utilizări, cât şi construcţiile şi, desigur, industria – pe partea de formare – au dinamizat economia, la fel ca în perioada 2006-2008.

Investiţii: străinii da, statul ba

În prima parte a acestui an, investiţiile străine (raportările BNR se referă, deocamdată, numai la perioada ianuarie-februarie) au însumat 409 milioane de euro în creştere cu 45% faţă de perioada similară a anului trecut.

„Participaţiile la capital (inclusiv profitul net estimat) au însumat 358 de milioane de euro, iar creditele intra-grup au fost de 51 de milioane de euro (net)“, a comunicat, în aprilie, Banca Naţională.

Avansul din acest an este superior faţă de cel raportat în primele două luni ale anului trecut, când investiţiile străine crescuseră cu 35,6% faţă de perioada ianuarie-februarie 2013.

Deci investitorii străini au dat un semnal clar că le-a revenit apetitul pentru România. Ce a făcut Guvernul? A redus abrupt investiţiile.

Iată ce reiese din datele privind execuţia bugetară pe primul trimestru din acest an, raportate de Ministerul Finanţelor:
cheltuielile de capital, care le includ pe cele pentru pentru investiţii, au fost de 1,4 miliarde de lei, respectiv 0,2% din PIB, în scădere cu, atenţie, 28,4% faţă de nivelul investiţiilor aferent aceleaşi perioade a anului precedent.

Şi revizuirile au mers în sus

În procedurile statisticienilor, datele trimestriale sunt ca o aţă pe care se prind mărgele. Când tragi în sus de capătul aţei, automat se ridică şi „mărgelele“ prinse anterior.

Aşa s-a întâmplat în 2014, cu perechea de „mărgele“ T4 2013 – T1 2014, care iniţial erau cufundate sub nivelul de plutire (indicând recesiune), dar ulterior au fost ridicate datorită creşterilor din trimestrele 2,3 şi 4 2014.

Acum, a fost adăugată „mărgeaua“ următoare, T1 2015, care trage din nou în sus întregul şirag (mai puţin T1 2014).

„Rezultatele trimestrului 1 2014, comparativ cu trimestrul 4 2013 au fost revizuite de la 100,3% la 100,1%; rezultatele trimestrului 2 2014, comparativ cu trimestrul 1 2014, nu s-au modificat; rezultatele trimestrului 3 2014, comparativ cu trimestrul 2 2014, au fost revizuite de la 102,1% la 102,2%; rezultatele trimestrului 4 2014, comparativ cu trimestrul 3 2014, au fost revizuite de la 100,7% la 101,0%“, se arată în comunicatul INS cu datele estimative pe T1 2015.

În fine, reamintim că bugetul de stat pentru anul 2015 a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%.

Cea mai recentă estimare a autorităţilor, inclusă în aprilie în Programul de Convergenţă, prevede un avans economic de 3,2% în acest an.


Şi economia zonei euro
se întremează

Vestea bună este că zona euro, principalul nostru cumpărător la export, îşi revine pe creştere, deci şi noi putem avea speranţe pentru acest an.

Economia zonei euro a crescut cu 0,4% în primul trimestru, faţă de ultimul trimestru al anului trecut, înregistrând cel mai rapid ritm din ultimii aproape doi ani.

Avansul a fost susţinut de revenirea la creştere a Franţei şi Italiei, potrivit datelor Eurostat.

Creşterea este peste ritmul de dezvoltare de 0,3% consemnat de economia zonei euro în ultimul trimestru al anului trecut, dar sub estimările analiştilor, de 0,5%.

Faţă de primul trimestru al anului trecut, economia zonei euro a avansat cu 1,6%.

Pentru prima oară de la jumătatea anului 2010, toate cele mai mari patru economii din zona euro au înregistrat creşteri.

Şi, pentru prima oară după primul trimestru al anului 2011, economia zonei euro a înregistrat o creştere economică mai rapidă decât Statele Unite şi Marea Britanie.

Economia Germaniei, cea mai mare din zona euro, a decelerat peste aşteptări, la o creştere de doar 0,3%, faţă de 0,7% în trimestrul patru.

Franţa şi Italia au depăşit însă aşteptările, cu creşteri de 0,6%, respectiv 0,3%, după stagnări în trimestrul anterior.

Datele publicate anterior de Spania au arătat că economia ţării a crescut cu 0,9% în primul trimestru.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: