ANALIZĂ Bâlbele economice ale celor trei ani de guvernare Ponta

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Premierul Victor Ponta s-a pus singur, de mai multe ori, în situaţia de a-şi critica propriile măsuri FOTO Mediafax
Premierul Victor Ponta s-a pus singur, de mai multe ori, în situaţia de a-şi critica propriile măsuri FOTO Mediafax

După ce a introdus o serie de măsuri care au afectat şi afacerile companiilor, dar şi economiile românilor, Executivul condus de Victor Ponta a fost nevoit să le retragă, recunoscându-şi dizabilităţile manageriale. Efectele acestor gafe au fost, însă, suportate tot de firme şi de populaţie

În lipsa unei viziuni coerente privind reforma economică, dar şi presat de nevoia de a aduna cât mai mulţi bani la buget pentru a-şi finanţa programul social, Guvernul Ponta a acţionat haotic, adoptând măsuri care nu de puţine ori i-au derutat pe investitori, apoi renunţând la ele sub diverse pretexte.

Câteva exemple ar fi impozitarea bacşişului, acciza suplimentară la carburanţi, „electorata“ (botezată, mai târziu, „electoratata“), aplicarea de contribuţii sociale de sănătate la salariul minim în locul venitului din conturile contribuabililor, amenzi fiscale anulate, dar imposibil de recuperat, sau reglementarea defectuoasă a pieţelor agroalimentare.

„Adevărul“ vă propune o trecere în revistă a măsurilor pe care Cabinetul Ponta le-a introdus şi pe care tot Cabinetul Ponta s-a văzut nevoit să le nuanţeze.

Impozitarea bacşişului, la loc comanda

Guvernul a decis să introducă impozitul pe bacşiş la începutul lunii mai 2015, după ce agenţii economici depistaţi de inspectorii Direcţiei Antifraudă cu sume ce nu se regăseau în gestiune au motivat că acestea reprezintă bacşişul sau restul lăsat de clienţi. Astfel, a devenit obligatorie emiterea de bon fiscal separat pentru fiecare bacşiş lăsat. Sumele primite drept recompensă de la clienţi sunt impozitate cu 16%, nu intră în sfera TVA, iar agentul economic decide dacă banii rămân la dispoziţia sa sau a angajaţilor. 

Numai că implementarea acestei măsuri nu s-a dovedit a fi uşor de implementat. Pentru livrările la domiciliu, de exemplu, să laşi bacşiş şi să primeşti ulterior bon separat presupune să faci un drum până la punctul de lucru al celui care face livrarea, ceea ce nu mai justifică apelarea la un astfel de serviciu. Iar în cazul taximetriştilor este imposibilă impozitarea bacşişului din moment ce aparatele de taxare emit bonuri fiscale în funcţie de tariful pe kilometru şi distanţa parcursă. Aceste probleme i-au fost sesizate ministrului Finanţelor şi înainte de introducerea măsurii, însă acesta a insistat că în toate cazurile există soluţii. 

Ulterior, practica a demonstrat contrariul, iar Teodorovici a recunoscut: „Din păcate (impozitarea bacşişului – n.r.), nu se poate reglementa în toate speţele sale“. Astfel că, la numai o săptămână de la introducerea bonului fiscal pentru bacşiş, ceea ce a presupus pentru agenţii economici timp şi resurse financiare pentru modificarea softului caselor de marcat şi întocmirea caietelor de bani personali ai angajaţilor, Teodorovici a anunţat că măsura va fi eliminată de Parlament de la 1 iunie. Numai că de atunci a trecut o săptămână şi jumătate, iar impozitarea bacşişului este încă obligatorie. Eliminarea măsurii (Ordonanţa 8/2015) a fost adoptată de Senat, însă trebuie să treacă şi de Camera Deputaţilor, care este for decizional.

Amenda, nerecuperată nici în instanţă

O prevedere din Ordonanţa 8/2015, care reglementează printre altele şi impozitarea bacşişului, arată că un agent economic poate plăti de 10 ori amenda dată de inspectorii Antifraudă pentru a nu se suspenda activitatea punctului de lucru. Numai că, tot aici, se arată că sumele încasate din amendă se fac venit la bugetul de stat şi nu se restituie în cazul în care, la solicitarea operatorului economic, instanţa de judecată anulează procesul-verbal de constatare a contravenţiei. Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a acestei ordonanţe. Ulterior, Teodorovici a spus că firmele amendate îşi vor putea recupera banii în baza unei decizii a instanţei. 

„Este o referire la acea prevedere (...) care nu dădea dreptul unui agent economic, în cazul în care obţine în instanţă câştig de cauză, să-şi recupereze banii. Ceea ce, într-adevăr, nu se poate accepta. Este o chestiune care şi fără acţiunea Avocatului Poporului s-ar fi modificat săptămâna viitoare în Parlament“, a spus ministrul Finanţelor. 

Loteria Bonurilor Fiscale, modificată după prima extragere

Loteria Bonurilor Fiscale, introdusă de Guvernul Ponta în vremea ministrului Vâlcov, a avut la prima extragere, organizată la 13 aprilie, peste 18.000 de bonuri câştigătoare, astfel că premiul a fost de 55 de lei. Fondul de câştig de un milion de lei pentru prima extragere s-a împărţit la numărul de bonuri emise la 7 februarie, cu valoarea cuprinsă între 6 şi 6,99 lei, pentru care s-a cerut revendicarea premiului. 

Teodorovici nu a fost mulţumit de valoarea mică a premiului, astfel că a decis să schimbe regulile jocului. La început a spus că va introduce un sistem pe categorii, ca la 6/49, apoi a spus că va organiza loterii pe sectoarele cu evaziune crescută, cum ar fi cel de legume-fructe, pentru ca în final să opteze pe varianta cu maximum 100 de câştiguri. Modificările Loteriei au fost făcute în Parlament, la sugestia lui Teodorovici. 

El a mai spus că extragerea pentru bonurile fiscale emise în lunile aprilie şi mai va avea loc în luna iunie, însă nici până acum nu a fost anunţată o dată în acest sens. Astfel că următoarea extragere a Loteriei ar urma să aibă loc la 19 iulie pentru bonurile emise în luna iunie.     

„Asta are, asta n-are“... TVA la încasare

TVA la încasare a fost introdusă de la 1 ianuarie 2013 şi presupunea colectarea taxei în momentul încasării contravalorii facturilor, dar nu mai târziu de 90 de zile de la data emiterii facturii. Sistemul a fost obligatoriu pentru micile firme, cu afaceri sub 2,25 milioane de lei. Măsura a fost cerută în special de către furnizorii marilor retaileri, care îşi vedeau banii pe mărfurile livrate după şase-nouă luni de aşteptare. 

Numai că, în loc ca marile companii să îşi plătească mai repede furnizorii, sistemul a făcut ca acestea să înceapă să renunţe la contractele cu micile firme, pentru a evita problemele de flux de numerar. Guvernul a decis ca de la 1 ianuarie 2014 sistemul de plată a TVA la încasare să fie opţional.

Electorata, un proiect mort din faşă

La jumătatea anului trecut, Guvernul a lansat mult mediatizata „Electorată“, o schemă de restructurare a creditelor prin care se acordă debitorilor o reducere fiscală dacă acestea beneficiază de scăderea dobânzii de către bancă cu până la 35% pentru o perioadă de doi ani. Una dintre condiţii este ca venitul persoanelor care solicită restructurarea să nu depăşească 2.200 lei brut pe lună. Deducerea fiscală din venitul lunar impozabil a fost stabilită la 900 de lei şi se aplică după perioada de doi ani de restructurare a creditului. 

Numai că „Electorata“ s-a dovedit neatractivă atât pentru bănci, cât şi pentru clienţi. Nimeni nu a apelat la ea. La începutul acestui an, când cursul francului elveţian a crescut semnificativ, Darius Vâlcov, ministrul Finanţelor de atunci, intenţiona să îmbunătăţească această schemă pentru a veni în sprijinul celor afectaţi. Numai că Vâlcov nu a mai apucat să facă acest lucru, fiind arestat preventiv, iar succesorul său, Teodorovici, a abandonat aceste planuri. 

Acciza suplimentară, unde-s banii?

Guvernul a introdus în 2014 o acciză de 7 eurocenţi pe litrul de combustibil, bani care ar fi trebuit să ajungă în proiecte de autostrăzi. Măsura a fost introdusă începând cu 1 aprilie 2014, ceea ce a dus la scumpirea carburanţilor cu 41 de bani pe litru, unele sortimente ajungând la acel moment chiar peste 7 lei pe litru. Autorităţile sperau să strângă anual 2,6 miliarde de lei pentru lucrări de infrastructură. Numai că banii nu au ajuns într-un fond separat pentru autostrăzi, ci direct la buget, pierzându-se, astfel, urma lor şi destinaţia finală. La momentul respectiv, Liviu Voinea – ministrul Finanţelor din acea perioadă, justifica măsura cu prevenirea „deflaţiei“, care ar fi planat asupra României. Banca Naţională a României (BNR) a dezminţit, însă, acest lucru. 

Premierul Victor Ponta a recunoscut la începutul lunii mai că acciza suplimentară la carburanţi nu a ajuns în dezvoltarea infrastructurii rutiere. Întrebat la Digi24 dacă supraacciza pentru autostrăzi a fost un proiect bun sau unul eşuat, Ponta a răspuns : „Nu a fost un proiect bun, pentru că nu am reuşit să deblocăm procedurile şi să investim efectiv banii. Ne-a ajutat însă la un spaţiu fiscal. Ca să poţi începe o procedură, trebuia să arăţi că ai banii, altfel Comisia Europeană şi FMI spuneau foarte clar nu“.

„Uite liberalizarea, nu e amânarea“

Guvernul a anunţat anul trecut şi îngheţarea preţurilor la gazele naturale pentru populaţie, Răzvan Nicolescu – ministrul Energiei de atunci, afirmând că are acceptul Comisiei Europene pentru amânarea liberalizării gazelor din 2018 până în 2021. Numai că oficialul avea acordul fostului comisar european pentru Energie, Gunther Oettinger, dar de la finele anului trecut atât componenţa Executivului de la Bucureşti, cât şi a Comisiei Europene s-au schimbat. 

Astfel, la vizita din luna februarie a delegaţiei FMI, Andrei Gerea - noul ministru al Energiei – s-a trezit că organismele internaţionale vor creşterea preţului gazelor de la 53 de lei/MWh la 62 de lei/MWh, ceea ce înseamnă o majorare de 17%. Ponta a respins atunci solicitarea FMI, argumentând că măsura va duce la acumularea de noi datorii pentru populaţie şi pentru CET-urile care alimentează marile oraşe cu apă caldă şi energie.

FMI a revenit în luna mai, iar de data asta Guvernul a propus un nou calendar de liberalizare: scumpirea gazelor de la 53 la 60 de lei/MWh din luna iulie, ceea ce va duce la o majorare a facturilor cu 6%. Ulterior, preţul va creşte cu câte 6 lei pe MWh, până la 78 de lei/MWh în 2018.

Noile redevenţe mai pot aştepta

Redevenţele la ţiţei şi gaze naturale sunt un alt subiect de foc. Acestea sunt situate între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de dimensiunea zăcământului. Nivelul mediu este situat la 7%, iar statul colectează anual circa un miliard de lei din redevenţele la petrol şi gaze. Principalele companii care beneficiază de aceste niveluri mici sunt Petrom şi Romgaz. Iniţial, în 2012, Ponta menţiona că vrea să le crească la „media europeană“, iar Executivul a demarat discuţiile cu grupurile petroliere. Anul trecut, însă, au avut loc alegeri prezidenţiale, iar Guvernul a „pus batista pe ţambal“. Astfel, Executivul a prelungit sistemul actual cu redevenţe, dar şi taxa suplimentară pe extracţie în valoare de 0,5% şi taxa pe liberalizarea gazelor, de 60% din profitul suplimentar. Acestea din urmă expiră la finele acestui an. 

Ponta a motivat în decembrie 2014 că introducerea unui nou sistem de taxare pentru resurse „nu se poate face peste noapte“.

„Se vorbeşte foarte mult de redevenţe pentru resursele naturale şi eu cred că România trebuie să aibă un sistem modern, european de redevenţe, dar cum ar fi să le adoptăm prin ordonanţă de urgenţă azi şi să se aplice de la 1 ianuarie? Ce mare companie din energie care investeşte miliarde de euro va spune «Da, aţi discutat azi, pe 3 decembrie, aţi adoptat-o pe 7 decembrie şi pe 1 ianuarie mă puneţi să îmi fac tot planul de afaceri pe nişte reguli pe care le luaţi peste noapte»“, a afirmat Ponta.

Ulterior, primul ministru a promis că noua lege a redevenţelor va ajunge în Parlament în luna februarie, pentru ca apoi să promită acelaşi lucru până în aprilie. Proiectul nu a ajuns în Legislativ nici la această oră.

Amnistie fiscală cu dus şi-ntors

Una dintre cele mai controversate (şi aberante) măsuri fiscale a fost introdusă de Cabinetul Boc, în 2011, dar aplicată efectiv de Cabinetul Ponta, în 2015. Este vorba despre baza de calcul pentru contribuţiile de asigurări sociale de sănătate (CASS) aferente veniturilor din investiţii, care în loc să fie venitul din cont a fost salariul minim pe economie. 

S-a ajuns la cazuri în care oameni cu un singur leu în cont au fost somaţi să plătească CASS de aproape 1.000 de lei. Şi chiar la aplicarea aceleiaşi CASS asupra alocaţiilor pentru copii. Văzând reacţia contribuabililor, pe bună dreptate scandalizaţi, Guvernul a introdus o amnistie fiscală prin care îi „iartă“ de aceste datorii artificiale, însă, atenţie, numai până la „momentul T-zero“ 1 iunie. Deocamdată, baza de calcul pentru CASS este tot salariul minim pe economie, aceasta urmând să fie înlocuită cu venitul din cont abia în 2016 – dacă se va aplica noul Cod Fiscal.

Legea pieţelor, în ceaţă

Din dorinţa de a limita puterea samsarilor care domină pieţele agroalimentare, Guvernul a introdus în 2014 o nouă lege a pieţelor, care ar trebui aplicată de la 1 mai 2015. Dar, pentru că formularele tipizate (atestat de producător şi carnet de producător) n-au ajuns la ţărani, autorităţile de control sunt nevoite să închidă ochii în situaţiile în care ţăranii vin în pieţe fără aceste tipizate. Aşa că samsarii domină în continuare pieţele.

Impozitul forfetar ar putea reveni

Când a anunţat eliminarea impozitului pe bacşiş, ministrul Finanţelor şi-a arătat intenţia de a introduce în schimb impozitul forfetar, de la 1 ianuarie 2016. „Există un proiect în Parlament care se află la Camera Deputaţilor în acest moment şi vom încerca să introducem în Codul Fiscal prevederile acestui impozit forfetar după ce patronatele din turism se vor mai uita pe text încă o dată“, a spus Teodorovici la jumătatea lunii mai. 

Impozitul forfetar reprezintă o sumă fixă pe care agentul economic trebuie să o plătească periodic către stat indiferent dacă are profit sau pierdere. Impozitul forfetar (denumit impozit minim) a mai fost introdus în iunie 2009 de Guvernul Boc, însă acesta a fost eliminat după un an şi patru luni pentru că determinase închiderea a peste 100.000 de firme.  

TVA redusă la apa de la robinet, dar cu măsură

O altă idee lansată de premierul Victor Ponta şi de ministrul Eugen Teodorovici a fost reducerea TVA la apa de consum, însă, într-o primă variantă, în limita a 5 metri cubi. „Nu vorbim despre apa îmbuteliată, ea este inclusă, e 9% (TVA - n.r.) de la 1 iunie la apa îmbuteliată. Toate băuturile nealcoolice sunt, nu doar apa. Discuţia de ieri (20 aprilie - n.r.) a fost despre o cantitate de 5 metri cubi de apă de la robinet.  Sigur, nu stau să-l verific pe om dacă o bea sau o foloseşte la altceva“, a spus premierul în aprilie. O săptămână mai târziu, ministrul Finanţelor a precizat că s-a renunţat la cota de consum de 5 metri cubi de apă pentru care să se aplice TVA redusă, deoarece măsura nu poate viza doar o fracţiune din consumul lunar. 

„Nu poţi să o aplici în modul acesta. Nu ai voie să aplici o cotă pe o fracţiune din consumul lunar al unei familii, trebuie să aplici o cotă de TVA unitară, pe întregul consum de apă“, a spus Teodorovici. Reducerea TVA la apă ar urma să fie operată în Parlament, printr-un amendament la Ordonanţa de Urgenţă prin care s-a redus TVA la alimente de la 1 iunie.

Codul Fiscal începe să se destrame

Anunţat cu mare tam-tam la începutul acestui an, proiectul noului Cod Fiscal prevede o reducere masivă de fiscalitate începând cu anul viitor, după ce TVA a scăzut deja la 9% pentru alimente de la 1 iunie. 

Astfel, cota generală de TVA ar trebui să scadă de la 24% la 20%, impozitul pe dividende ar trebui eliminat, iar accizele la carburanţi sunt programate să scadă cu circa 20%. Mai departe, contribuţiile sociale trebuie să fie reduse începând cu 2018, iar cota unică urma să scadă de la 16% la 14% din 2019.

Numai că, între timp, măsurile promise au început să dispară una câte una. Mai întâi, reducerea accizelor la carburanţi a fost eliminată la votul din Senat. Tot în această Cameră s-a renunţat şi la eliminarea impozitului pe dividende, care a fost înlocuit cu un impozit de 5%. 

Numai că ministrul Finanţelor pune acum în discuţie şi eliminarea taxei pe stâlp deoarece va fi foarte greu ca România să se încadreze anul viitor în ţinta de deficit bugetar agreată, de 1,1% din PIB. „Noi toţi ne dorim să se scoată. De exemplu, taxa pe stâlp se duce indirect în tarif, pentru că sunt companii mari de stat cărora li se aplică această taxă pe partea de utilităţi şi care duc această taxă în tarif. Se creează un cerc neplăcut. Discuţiile vor fi şi de scoatere, dar impactul este unul foarte mare. Ştim foarte bine anul viitor avem o ţintă de atins, acel deficit de 1,1 aproximativ, faţă de anul ăsta când avem 1,83 şi va fi foarte greu să ne încadrăm în ceea ce înseamnă anul viitor“, a spus Teodorovici în luna mai la Digi24.

Taxa pe construcţii speciale, în cuantum de 1,5% din valoarea activelor, a fost introdusă anul trecut. Iniţial, Guvernul estima că va strânge la buget 500 de milioane de lei pentru a compensa deficitul, dar după calcularea exactă s-a constatat că la buget ajung de trei ori mai mulţi bani. De la 1 ianuarie, cuantumul taxei a fost redus de la 1,5% la 1% din valoarea activelor.

În fine, şi cota generală de TVA de 20% este ameninţată, deoarece Comisia Europeană consideră că aplicarea tuturor măsurilor din Codul Fiscal ar duce la un deficit de 3,5% din PIB, mult peste ţinta de 1,1% din PIB. De altfel, Guillermo Tolosa – reprezentantul FMI în România – a afirmat recent că proiectul Codului Fiscal ar trebui modificat „semnificativ“. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite