ANALIZĂ De ce am ajuns să importăm legume pe care le cultivăm şi noi

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Legumele din import sunt bine conservate şi îngrijite, astfel că au mai mult succes la vânzare decât cele autohtone
Legumele din import sunt bine conservate şi îngrijite, astfel că au mai mult succes la vânzare decât cele autohtone

Recoltele de roşii, ardei, cartofi, ceapă, rădăcinoase şi alte plante autohtone nu pot fi conservate din cauza lipsei depozitelor, astfel că trebuie vândute rapid. Ulterior, necesarul pentru consumul intern se acoperă din import.

Am ajuns să importăm ţelină, este strigător la cer!“, a exclamat un lider patronal din agricultură. Tot el a explicat şi cauza acestui fenomen, care chiar că e ruşinos pentru o ţară agrară ca România: lipsa capacităţilor de depozitare şi conservare a produselor agricole.

Într-adevăr, statisticile Ministerului Economiei arată că România a importat peste 18.000 de tone de legume, care valorează 18,1 milioane de euro, numai în primele patru luni din acest an.

Este vorba despre roşii, castraveţi, ardei, ceapă, usturoi, cartofi, ţelină, morcovi etc. – legume pe care le cultivă şi românii atât în regim de producţie intensivă, pe ogoare, cât şi în propriile gospodării.

De fapt, nici nu e nevoie de statisticile oficiale pentru a confirma importurile de legume, câtă vreme acestea se găsesc la tot pasul în hipermarketuri.

Stricăciuni în câmp, importuri pe raft

Starea încă primitivă a infrastructurii agricole, dublată de incapacitatea de depozitare, provoacă pierderi masive din producţie.

În cele mai multe cazuri, ştiind că nu au unde să depoziteze, mulţi cultivatori lasă legumele în câmp să se strice.
În jur de 25% din producţie se pierde astfel şi, în acelaşi timp, hipermarketurile sunt pline de importuri.
Toate acestea se întâmplă pentru că, după Revoluţie, depozitele şi silozurile – care erau mai mult decât suficiente ca număr şi capacitate – au fost devastate
“, a explicat pentru "Adevărul" Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară.

El a mai arătat că această situaţie va dura încă destulă vreme, respectiv „până când cultivatorii vor înţelege să se asocieze şi să-şi construiască depozite“.

Dimensiunea acestei lipse a capacităţilor de stocare a fost dată de un oficial din Ministerul Agriculturii, marţi, în cadrul Conferinţelor Agrostandard: „În prezent, se poate stoca doar 30% din necesarul rezultat în urma producţiei agricole“.

Ce „banalităţi“ mai cumpărăm de la străini

Pe lângă legume dintre cele mai răspândite în agricultura autohtonă, România mai importă porumb, grâu, brânză, lapte, smântână, porci vii, zahăr, lână şi chiar ciuperci.

Potrivit aceloraşi statistici centralizate de Ministerul Economiei, în primele patru luni din acest an am importat porumb în valoare de 56,1 milioane de euro şi grâu de 18,1 milioane de euro (după ce 2013 a fost cel mai bun an la recolta de cereale), brânzeturi de 45,2 milioane de euro şi lapte de 23,6 milioane de euro (în timp ce crescătorii de bovine de la noi n-au cui să-şi vândă lactatele), porci vii de 33,4 milioane de euro şi ciuperci de 27,6 milioane de euro.

Toate aceste importuri sunt în creşteri semnificative faţă de aceeaşi perioadă (primele patru luni) din 2013.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite