ANALIZĂ Încă o amânare: Guvernul a promis că prezintă proiectul noii legi a redevenţelor până la finele lunii aprilie, dar se face că plouă

Ponta a promis alinierea redevenţelor la media europeană, dar tot amână adoptarea unei măsuri în acest sens     FOTO AP

Guvernul Ponta a amânat la sfârşitul anului trecut introducerea unui nou sistem de taxare a resurselor de petrol şi gaze naturale argumentând că „nu se poate face peste noapte“ şi promiţând că va veni cu un nou proiect până la finele lunii aprilie. Ei bine, luna aprilie a trecut fără ca Executivul sau Ministerul Finanţelor să vină cu vreo iniţiativă în acest sens.

În data de 3 decembrie 2014, imediat după ce a pierdut alegerile pentru preşedinţia României, premierul Victor Ponta anunţa că Executivul va prelungi sistemul actual de redevenţe petroliere cu un an, motivând că grupurile energetice care investesc miliarde de euro în sectorul hidrocarburilor din România au nevoie de „predictibilitate“. Asta în condiţiile în care în programul de guvernare din 2012, Ponta promitea alinierea redevenţelor la media europeană, iar discuţiile despre redevenţe fuseseră deja declanşate de un an.

Astfel, s-a prelungit utilizarea sistemului actual cu redevenţe, dar şi taxa suplimentară de extracţie de 0,5% şi taxa pe liberalizarea gazelor, de 60% din profitul suplimentar.

„Se vorbeşte foarte mult de redevenţe pentru resursele naturale şi eu cred că România trebuie să aibă un sistem modern, european de redevenţe, dar cum ar fi să le adoptăm prin ordonanţă de urgenţă azi şi să se aplice de la 1 ianuarie ? Ce mare companie din energie care investeşte miliarde de euro va spune «Da, aţi discutat azi, pe 3 decembrie, aţi adoptat-o pe 7 decembrie şi pe 1 ianuarie mă puneţi să îmi fac tot planul de afaceri pe nişte reguli pe care le luaţi peste noapte»“, a afirmat Ponta.

În data de 5 decembrie, Ponta anunţa că proiectul de lege privind redevenţele va ajunge în Parlament în luna februarie. „Noua lege a redevenţelor va merge în Parlament în prima sesiune, deci din februarie, şi ce va decide Parlamentul va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016, nu poţi în cursul anului fiscal“, a spus Ponta la România TV.

Numai că la începutul anului Guvernul a avut de furcă cu aprecierile puternice ale francului elveţian şi dolarului american, iar în luna februarie Guvernul a avut de furcă cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene din cauza problemelor din sectorul de cărbune şi a liberalizării gazelor. Din luna martie, Executivul a pus în discuţie noul Cod Fiscal, iar ulterior a izbucnit scandalul privindu-l pe Darius Vâlcov, ministrul de Finanţe de la acea vreme, acuzat de fapte grave de corupţie.

Astfel că promisiunea de a trimite în Parlament proiectul s-a amânat din februarie în aprilie, numai că în aprilie nu a mai fost pus în discuţie vreun astfel de proiect, Guvernul fiind acum ocupat de reducerea preţurilor la alimente şi modul în care supermarketurile cresc preţurile înainte de 1 iunie, data de aplicare a măsurii.

Cât plătesc companiile şi cât e media europeană

Redevenţele la petrol şi gaze au fost fixate în 2004, prin legea de privatizare a Petrom, şi se situează între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, în funcţie de dimensiunea zăcământului. Statul nu a putut majora acest nivel timp de zece ani, din cauza acordului cu OMV. Statul colectează anual circa un miliard de lei din redevenţele la petrol şi gaze, adică o medie de 7% în România, faţă de media europeană de 15-18% din producţie.

Sumele colectate sunt, oricum, infime faţă de profiturile realizate de către principalele companii care extrag hidrocarburi în România, respectiv Petrom şi Romgaz.

Pe lângă cele două, noul sistem va afecta şi o serie de societăţi care derulează acum lucrări de explorare, respectiv ExxonMobil, Lukoil, MOL, Gazprom Neft sau KazMunaiGaz International, fostul Rompetrol Group.

Fond suveran pe modelul Norvegiei

Aflat la Viena în ianuarie 2013, Ponta susţinea că Guvernul intenţionează să majoreze nivelul redevenţelor percepute producătorilor de petrol şi gaze mai devreme de anul 2015 şi că a discutat pe această temă cu cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom, iar ministrul delegat pentru Energie de atunci, Constantin Niţă, spunea că redevenţele vor ajunge la nivelul din Uniunea Europeană, „undeva la 20-30%“.

Ulterior, tot în vara lui 2013, Ponta anunţa că Guvernul intenţionează să înfiinţeze un fond special în care să fie vărsate toate redevenţele încasate de stat pentru noile exploatări de surse energetice şi care să fie folosit pentru obiective decise politic, precum construcţia de autostrăzi sau informatizare.

Ultimele discuţii de la nivelul Ministerului Finanţelor şi Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) vizau eliminarea celor două taxe suplimentare şi înlocuirea acestora cu o suprataxă pe profitul din extracţia hidrocarburilor.

De asemenea, premierul Ponta a promis că o parte din redevenţe se vor duce către comunităţile locale unde se află zăcămintele. Gheorghe Duţu, şeful ANRM, a mai anunţat şi el anul trecut că redevenţele ar putea delimitate în funcţie de mediul de exploatare, respectiv pe uscat sau offshore.

Guvernul a acordat deja concesii petroliştilor

Guvernul a efectuat deja o serie de concesii companiilor din domeniu, după ce platformele petroliere de pe platforma continentală a Mării Negre au fost scutite de plata taxei pe stâlp. De asemenea, autorităţile au redus de la Începutul acestui an taxa pe stâlp de la 1,5% din valoarea activelor la 1%. 

Potrivit noului Cod Fiscal, taxa pe stâlp va dispărea de la 1 ianuarie 2016, la rândul ei.

Mai puteţi citi:

[<a href="//storify.com/phradamon666/redevente" target="_blank">View the story "redevente" on Storify</a>]