ANALIZĂ 2015, anul în care România a ratat toate privatizările pe care şi le-a propus

Poşta Română este deţinută de către stat în proporţie de 75%   FOTO Adevărul

După listarea cu succes a companiei Electrica în vara lui 2014, Guvernul şi-a propus să scoată la mezat şi alte societăţi de stat, însă niciuna dintre privatizările sau listările vizate nu au mai avut loc în acest an.

Guvernul a ratat în acest an „cu brio“ toate privatizările şi listările pe care şi le-a propus. Fie că era vorba de privatizarea Postei Române sau a combinatului Oltchim, fie de listările Portului Constanţa, a societăţii Aeroporturi Bucureşti sau CFR Marfă, statul a bifat numai insuccese.

Privatizări eşuate

 ** Poşta Română. Cel mai recent eşec privind privatizările programate este cel al Poştei Române, după ce compania belgiană bpost nu a depus oferta angajantă pentru preluarea companiei până în data de 15 septembrie, când a expirat termenul-limită. Anterior, bpost a fost singura companie interesată pentru pachetul de 51% din acţiunile operatorului poştal. 

Poşta Română a consemnat anul trecut un profit net de 22,8 milioane de lei, după cinci ani de pierderi. Anterior, oficiali ai Consiliului Concurenţei au purtat discuţii la Bruxelles cu reprezentanţi ai Comisiei Europene despre aspectele concurenţiale legate de privatizare, în special cele legate de ajutoarele de stat.

Ludwik Sobolewski, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti (BVB), şi fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al Poştei Române, afirma în luna septembrie că listarea companiei pe piaţa de capital ar reprezenta cea mai bună variantă de capitalizare pentru companie în acest moment.

** Oltchim. Aflat în insolvenţă din 2013, combinatul chimic Oltchim a fost scos la licitaţie în anul 2014 de mai multe ori, însă niciun investitor nu s-a prezentat. În schimb, în 2015 nu a mai fost deloc încercată privatizarea sa. Compania a beneficiat de ştergerea a două miliarde de lei din datoriile acumulate, astfel că a realizat un profit pe hârtie de 2,31 de miliarde de lei pentru primele nouă luni, comparativ cu pierderea de 159,2 milioane de lei din aceeaşi perioadă a anului trecut. Din activitatea curentă a activelor care funcţionează, societatea a înregistrat un rezultat net pozitiv de 10 milioane de lei în perioada ianuarie - septembrie 2015, acesta fiind cel mai bun rezultat de la intrare în procedură de redresare.

Datorită rezultatelor bune, compania atrage posibili investitori. Chinezii de la Junlun Petroleum au revenit la Râmnicu Vâlcea pentru a efectua o analiză tehnică, iar SIF Transilvania a anunţat că doreşte preluarea companiei, tranzacţia fiind condiţionată de achiziţia rafinăriei Arpechim, deţinută însă de Petrom. De asemenea, şi omul de afaceri Ştefan Vuza – care a participat şi la procesul de privatizare din 2012 – este interesat. Vuza doreşte achiziţia Oltchim şi integrarea cu Chimcomplex Borzeşti pentru a forma Compania Română de Chimie.

Nimic nu se mişcă în transporturi

** CFR Marfă. După eşecul privatizării cu omul de afaceri Gruia Stoica în anul 2013, statul a schimbat strategia. Autorităţile anunţau în luna iunie că Guvernul vrea să listeze pe bursă 51% din companie. Totuşi, intrarea CFR Marfă în ringul bursier este încă departe, în condiţiile în care societatea are nevoie de restructurare. Compania are de încasat sume mari de la o serie de societăţi de stat din domeniul energetic, ceea ce este problematic în cazul listărilor deoarece trebuie să recupereze banii pentru a prezenta încredere în faţa investitorilor. 

** Aeroporturi Bucureşti. Fostul premier Victor Ponta anunţa în primăvara acestui an că vor fi listate în acest an atât Aeroporturi Bucureşti, cât şi Portul Constanţa. 

De asemenea, Guvernul a anunţat că a aprobat crearea unui colectiv de lucru operativ, însărcinând Ministerul Finanţelor şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) să gestioneze coordonarea programului de listare de companii pe bursă, astfel încât noi listări să aibă loc încă din toamna acestui an. Numai că paşi concreţi nu au fost făcuţi.

** Portul Constanţa. Listarea unui pachet minoritar din această companie a fost anunţată la pachet cu Aeroporturi Bucureşti, dar nimic nu s-a întâmplat până acum. Operatorii portuari au dus o luptă îndelungă cu conducerea companiei şi au acuzat că Master Planul Portului Constanţa este în total dezacord cu Master Planul General de Transport al României. De asemenea, mai multe proteste ale angajaţilor au avut loc în acest an. Sindicaliştii au cerut demiterea administraţiei impuse de către fostul primar Radu Mazăre.

** Tarom. Autorităţile au anunţat de mai multe ori în ultimii ani fie listarea, fie privatizarea companiei cu un investitor strategic, dar situaţia companiei este în continuare proastă. Conducerea companiei se pregăteşte de concedieri, afirmând că 40% din cei aproximativ 2.000 de angajaţi sunt rude între ei. Aceştia ar fi suficienţi pentru operarea a 60 de aeronave, dar Tarom nu are decât 23, astfel că managerii Tarom doresc să renunţe la jumătate din angajaţi. Sindicaliştii se apără şi acuză conducerea că încearcă să arunce vina rezultatelor proaste pe umerii angajaţilor.

Industria extractivă, promisiuni şi scandaluri

** Cupru Min. Listarea a 15% din acţiunile Cupru Min a fost anunţată încă din anul 2014 de către fostul ministru al Economiei, Constantin Niţă. Ulterior, în decembrie 2014, tot Niţă anunţa că societatea nu va mai fi listată, ci inclusă într-o companie naţională a cuprului, alături de Minvest Deva şi Moldomin, ambele fiind entităţi de stat. Între timp, Niţă a fost înlocuit în funcţie de către Mihai Tudose, iar acesta a fost, la rândul său, succedat de către Costin Borc. Între timp, nici fuziunea, nici listarea nu s-au realizat.

** Salrom. Fondul Proprietatea, care deţine 49% din acţiunile Salrom, a dorit în acest an listarea companiei pe bursă, astfel încât să îşi vândă pachetul de acţiuni. Numai că fostul ministru al Economiei Mihai Tudose s-a opus acestui plan şi a declarat că, dacă Fondul Proprietatea doreşte să îşi vândă pachetul, atunci ar trebui să facă instituţiei sale o propunere de vânzare, iar statul va cumpăra acţiunile. Ulterior, Franklin Templeton – administratorul Fondului Proprietatea – a emis un comunicat în care preciza că, potrivit legislaţiei, statul nu poate cumpăra acţiuni la companii. Fondul Proprietatea a propus o modalitate de listare prin care Ministerul Economiei va rămâne cu pachetul de 51%, ba chiar s-a oferit să suporte toate cheltuielile legate de listare. Situaţia a rămas, însă, în coadă de peşte. Mai mult, societatea de stat s-a confruntat în luna decembrie cu proteste, în jur de 100 de mineri blocându-se timp de două zile în subteran în salina Dej. Minerii protestau împotriva reducerii fondului de salarii, deşi producţia a crescut.

Restanţe energetice

Guvernul a promis de mai multe ori în ultimii ani şi listarea Hidroelectrica şi a Complexului Energetic Oltenia, ambele fiind menţionate şi în scrisorile de intenţie ale României cu Fondul Monetar Internaţional (FMI).

**Hidroelectrica. Numai că Hidroelectrica, deşi cu o situaţie financiară de invidiat, nu mai poate fi listată prea curând după ce a reintrat în insolvenţă şi mai are o serie de procese cu „băieţii deştepţi“. 

În timp ce Remus Borza, administratorul judiciar al Hidroelectrica, anunţa că încearcă o „aroganţă“ şi vrea să listeze compania direct din insolvenţă, fostul ministru al Energiei Andrei Gerea avertiza că societatea ar putea fi listată pe bursă abia în anul 2017. 

**Complexul Energetic Oltenia. Societatea a întâmpinat probleme din cauza afluxului de energie regenerabilă şi a excedentului de electriictate din piaţă. În anul 2014, societatea de stat a înregistrat pierderi de 700 de milioane de lei, iar în acest an compania a renunţat la 2.000 de angajaţi şi a externalizat alţi 1.000 prin cedarea carierei Berbeşti către CET Govora. Laurenţiu Ciurel, managerul companiei, a fost revocat la începutul lunii decembrie de la conducerea Complexului Energetic Oltenia de către Consiliul de Supraveghere al societăţii pentru neîndeplinirea obiectivelor din contractul de mandat.