ANALIZĂ | Criza energetică se amplifică. Ar putea Europa să ţină luminile aprinse la iarnă?

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Foto: Arhivă
Foto: Arhivă

După ce au sistat şi şi-au propus ca în viitorul apropiat să interzică importurile de petrol rusesc, liderii G7 au afirmat, marţi, 28 iunie, că vor căuta modalităţi de a plafona preţul petrolului şi al gazului din Rusia, relatează The Economist.

Marea Britanie a sugerat că îşi va modifica piaţa de energie pentru a diminua influenţa gazelor naturale asupra preţurilor interne. De asemenea, companiile franceze au solicitat consumatorilor să-şi reducă „imediat” consumul de energie. 

Aceste măsuri se adoptă din dorinţa de a priva Rusia de veniturile de care are nevoie pentru a sprijini războiul din Ucraina, dar şi din necesitatea de a controla situaţia din domeniul energiei care ameninţă Europa. 

Cu o lună în urmă, prevenirea crizei părea greu de realizat, dar posibilă. În vreme ce, America îşi suplimentează exporturile de gaze naturale lichefiate, contribuţia la totalul de importuri de gaze ale Europei a înregistrat o creştere, de la 6% în septembrie a anului 2021 la 15% în luna mai a anului curent, în timp ce cota gazelor ruseşti din piaţa europeană a înregistrat o scădere, de la 40% la 24%, potrivit The Economist.

Gazul de care are nevoie Europa de la Rusia continuă să curgă prin gazoductele din Rusia, în ciuda faptului că Moscova a sistat alimentarea cu gaze pentru Bulgaria, Finlanda şi Polonia, după ce cele trei ţări au refuzat să plătească în ruble

Ce a contribuit la evitarea crizei energetice 

O instalaţie de lichefiere a gazului din Texas a fost închisă în urma unui incendiu, care s-a petrecut pe 8 iunie. O săptămână mai târziu, colosul rus Gazprom a informat că volumul de gaze cu care Europa este alimentată prin intermediul gazoductului Nord Stream 1 va scădea la 40% din capacitatea sa. 

Ambele evenimente au micşorat importurile de gaze ale Europei cu 10%. Nu există numeroase surse de aprovizionare. Terminalele de GNL sunt la capacitate maximă, iar gazoductele din Algeria, Azerbaidjan şi Norvegia sunt în aceeaşi situaţie. 

Repornirea extracţiei de gaze din zăcământul olandez Groningen, care alimenta cândva Europa cu o cantitate asemănătoare de gaz cât Nord Stream, dar care a fost sistată din pricina unor cutremure, reprezintă o hotărâre politică greu de luat. 

Până la sfârşitul lunii octombrie, doar două treimi din capacitatea depozitelor UE de stocare a gazelor va fi plină, în situaţia în care scopul propus este de patru cincimi. 

Fără gazoductul Nord Stream, Europa ar rămâne cu 60% din capacitatea depozitelor sale 

În luna iulie, gazoductul Nord Stream este programat să treacă prin lucrări regulate de întreţinere, însă există pericolul să nu mai repornească după reparaţii. Dacă acest lucru se va întâmpla, Europa ar rămâne cu 60% din capacitatea depozitelor sale. 

În această situaţie, întrebarea ar fi: poate Europa să se încălzească la iarnă? În anul 2021, instalaţiile care produc energie regenerabilă s-au lovit de probleme din pricina secetei şi a curenţilor slabi de aer. 

O nouă problemă este reprezentată de reactoarele nucleare din Franţa care au nevoie de mentenanţă şi care funcţionează la mai puţin de jumătate din capacitate, în vreme ce un val de căldură din sudul ţării creşte volumul de energie consumat de aparatele de răcire. 

Preţurile de referinţă ale gazelor au atins nivelul mediu de 197 de euro pe MWh-oră, în timp ce, în 2021, media era de 15 euro, conform The Economist.

O metodă prin care Europa face faţă instabilităţii energetice este comerţul. Franţa, odinioară cel mai mare exportator de energie din zonă, a ajuns să achiziţioneze acum electricitate de la vecinii săi. 

Gazul angro este, în prezent, cel mai căutat în Germania şi în estul Europei din pricina reducerii aprovizionării prin Nord Stream, ceea ce favorizează transferul de GNL din Marea Britanie şi Spania. 

Astfel, statele Uniunii Europene se gândesc să găsească surse alternative. Germania a abandonat, momentan, planul de a închide anul acesta o cincime din centralele electrice pe bază de cărbune. Austria, Marea Britanie, Franţa şi Olanda au afirmat şi ele că o să întârzie închiderea acestor centrale sau că le vor redeschide pe cele pe care le-au închis deja. 

O parte din cele şapte centrale nucleare europene care ar fi trebuit să fie închise, până la finalul următorului sezon de iarnă, ar putea funcţiona mult timp. 

Chiar dacă aceste măsuri vor fi luate, gazul va continua, cel mai probabil, să influenţeze negativ preţurile la electricitate. 

În cazul în care aprovizionarea cu gaze va continua să întâmpine dificultăţi, consumul va trebui ajustat la noua realitate. Preţurile mari ar putea juca un rol important, însă raţionalizarea ar putea fi dispusă companiilor care consumă mult gaz şi electricitate. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite