Analişti: Măsurile de austeritate ar putea să apară spre sfârşitul anului 2020

FOTO Arhiva Adevarul

O amplă analiză efectuată de analiştii Deloitte asupra ultimelor măsuri fiscal-bugetare scoate la iveală faptul că, spre sfârşitul anului viitor, vor apărea şi măsuri de austeritate, menite să compenseze creşterea excesivă a cheltuielilor, generată de majorarea pensiilor şi salariilor.

„Este pusă, aşadar, în discuţie sustenabilitatea bugetului pe anul viitor şi nu numai, motiv pentru care apare ca inevitabil riscul unor eventuale măsuri de compensare a deficitului creat prin creşterea excesivă a cheltuielilor”, se arată în analiza Deloitte. 

Potrivit acesteia, modificarea OUG 114, în sensul eliminării măsurilor considerate nocive cuprinse în actul iniţial, ar putea reprezenta un moment de referinţă în restabilirea încrederii investitorilor în mediul de business românesc. 

„Însă, pentru ca procesul să fie de durată, este necesar să se revină la predictibilitate, la adoptarea de acte normative cu impact fiscal în urma unor consultări reale cu entităţile afectate, cu cel puţin şase luni înainte de momentul aplicării, aşa cum prevede Codul Fiscal. Şansele reale ca acest lucru să se întâmple în 2020, an electoral cu două runde de alegeri – locale, în vară, şi parlamentare în toamnă/iarnă sunt greu de anticipat.

Aşadar, incertitudinea şi, implicit, lipsa de încredere persistă, iar bugetul pe 2021, secătuit de promisiuni electorale, va avea nevoie de resurse pe care le va căuta în decembrie 2020”, se arată în document.

Ordonanţa 114 a fost modificată...

Pe parcursul anului, ordonanţa 114/2018 a mai fost amendată, punctual, cea mai importantă modificare fiind adusă taxei pe activele bancare, însă abia prin legea pe care Guvernul a anunţat că îşi va asuma răspunderea în Parlament se reduc semnificativ riscurile induse de actul normativ iniţial. 

În linii mari, proiectul de lege aprobat de Guvern prevede eliminarea taxei pe activele bancare, a taxei din energie, renunţarea la taxarea companiilor din telecomunicaţii şi revenirea la cerinţele de capital iniţiale pentru fondurile de pensii din pilonul II. 

În cazul pensiilor obligatorii administrate privat, se retrage şi posibilitatea acordată participanţilor la un fond privat de a se transfera la sistemul de stat după o perioadă de cinci ani. 

În energie, se renunţă la plafonarea tarifelor pentru gaze şi electricitate şi se introduc prevederi tranzitorii pentru liberalizarea pieţei de energie electrică şi de gaze. 

Dintre măsurile cele mai importante cuprinse în OUG 114, se menţin cele din construcţii (salariul minim diferenţiat şi facilităţile fiscale acordate societăţilor din domeniu), acestea fiind considerate, în general, benefice sectorului.

... Dar efectele vor persista însă şi în 2020

„Impactul modificării ordonanţei asupra mediului de afaceri va fi, fără îndoială, unul pozitiv, deşi nu se poate spune că efectele vor fi şterse cu buretele: taxele plătite sau datorate de entităţile vizate, disconfortul şi cheltuielile generate de conformare şi, nu în ultimul rând, incertitudinea care a dus la blocarea planurilor de investiţii reprezintă costuri plătite deja în contul acestui experiment”, susţin specialiştii Deloitte. 

Pe de altă parte, însă, este evident că, prin modificarea actului normativ, statul trebuie să renunţe la anumite venituri. În acest an, în baza ordonanţei, a încasat peste 600 de milioane de lei (în 11 luni) de la companiile din sectorul energetic şi aproape 380 de milioane de lei de la bănci, doar pentru primul semestru din 2019, urmând ca taxa datorată pe semestrul doi să intre în conturile statului la jumătatea anului viitor.

Raportate la dimensiunea bugetului de stat, sumele pot părea uşor de compensat, consideră analiştii deloitte, însă nu şi în contextul expansiunii cheltuielilor din ultimii ani şi din perioada următoare. „Guvernul şi-a asumat deja faptul că deficitul bugetar va depăşi semnificativ limita de 3% din PIB atât în 2019, cât şi în anii următori, dar şi aceste estimări sunt considerate încă optimiste în perspectiva implementării legii pensiilor în forma actuală şi a altor propuneri prezente şi viitoare (reduceri de taxe şi/sau creşteri de cheltuieli)”, se arată în analiză.