Analişti: Economia României, dezamăgitoare în primul trimestru. Ţinta deficitului de 3% din acest an pare a fi o provocare

Analişti: Economia României, dezamăgitoare în primul trimestru. Ţinta deficitului de 3% din acest an pare a fi o provocare

După dezamăgirea înregistrată în trimestrul I, se aşteaptă ca economia României să îşi revină mai târziu în acest an, iar rezultatele stelare ale anului 2017 sunt greu de atins, consideră analiştii OTP Asset Management România, în analiza „Outlook H2 2018”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Condiţiile economice externe au devenit mai puţin favorabile, impactul măsurilor de stimulare fiscală se estompează, politica monetară devine mai strictă, iar recolta excelentă a agriculturii de anul trecut este puţin probabil să se repete, consideră ei. Creşterea PIB-ului în România în anul 2018 poate atinge nivelul de 4% şi este de aşteptat să încetinească uşor în anul 2019.

Inflaţia îşi poate atinge maximul în jurul nivelului actual şi ar putea să se tempereze la 3,6% la sfârşitul acestui an, deoarece efectul de bază al unor măsuri excepţionale anterioare va dispărea. În 2019, inflaţia se poate stabiliza aproape de pragurile de 3%, uşor peste limita de toleranţă a BNR, deoarece presiunile provenite de pe piaţa strânsă a forţei de muncă rămân puternice, iar la nivel mondial preţurile de consum recuperează. Rata de referinţă este de aşteptat să ajungă la 2,75% la sfârşitul anului 2018 şi poate creşte până la 3,25% în anul 2019.

Ţinta deficitului de 3% din acest an pare a fi o provocare, mai ales că statisticile bugetare apărute, bazate pe fluxuri de numerar, au fost dezamăgitoare la începutul anului 2018. Credem că deficitul bugetar din acest an ar putea ajunge la aproximativ 3,8% din PIB. Cu toate acestea, guvernul pare să se angajeze în ţinta de deficit. Prin urmare, în mod similar cu 2017, ar putea fi puse în aplicare măsuri de corecţie pentru a menţine decalajul în apropierea plafonului de 3%.

În ceea ce priveşte evoluţiile pieţelor financiare globale, este tot mai evident că randamentele minime pentru obligaţiuni în EUR, USD sau RON au fost înregistrate deja în anii precedenţi, iar pentru perioada următoarea ne aşteptăm în continuare la creşteri ale dobânzilor. Şocurile geopolitice din prima parte a anului au generat volatilitate pe pieţele de obligaţiuni, cel mai mult suferind obligaţiunile ţărilor emergente, precum şi obligaţiunile corporative cu grad de risc mai ridicat.

În România, măsurile pro-inflaţioniste luate de guvern au făcut puţin atractive titlurile de stat româneşti denominate în lei, acestea înregistrând corecţii în prima jumătate a anului 2018. Zgomotul politic local, zvonurile legate de îngheţarea contribuţiilor pentru Pilonul II de Pensii în Semestrul 2 şi posibila opţionalitate a acestuia începând cu 2019, instabilitatea legislativă şi creşterea inflaţiei peste aşteptări, toate acestea sunt riscuri suplimentare care au avut un impact negativ asupra randamentelor titlurilor de stat româneşti.

Începând cu luna februarie volatilitatea s-a reîntors pe pieţele de acţiuni internaţionale. Astfel, indicii bursieri s-au tranzacţionat cu oscilaţii mari de preţ. O influenţă semnificativă asupra evoluţiei acţiunilor a avut-o schimbarea politicii americane către un protecţionism sporit.

În ceea ce priveşte România, ştirile legate de Pilonul II de Pensii private, la care s-au adăugat evoluţiile pieţelor de frontieră, din care România face parte, au determinat corecţii importante pentru acţiunile tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureşti.

citeste totul despre: