Ameninţări la adresa României: Criza economică mondială pune în pericol înţelegerile transatlantice

Ameninţări la adresa României: Criza economică mondială pune în pericol înţelegerile transatlantice

FOTO Shutterstock

Strategia Naţională de Apărare a Ţării, remisă recent de preşedintele României Klaus Iohannis preşedintelui Camerei Deputaţilor Marcel Ciolacu, conţine un capitol distinct privind ameninţările asupra României, generate de criza economică mondială provocată de pandemie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit documentului transmis deputaţilor la data de 3 iunie, şi publicat joi de Hotnews, la capitolul ameninţări sunt menţionate interferenţe nedorite şi preluări străine ostile ale unor operatori economici de interes naţional a unor procese vitale precum telecomunicaţiile, energia şi porturile.
 
Ameninţările la adresa României
 
➢ Noile provocări cu impact asupra mediului de securitate prefigurează tot mai accentuat tendinţa adversarilor statali si non-statali (entitäti informative, grupuri de interese sau presiune etc.) de a exploata capacitatea limitată a comunităţilor, a societăţii în general, de a se proteja în fata imixtiunilor ostile.
 
➢ Criza economică cauzată de pandemia de Covid-19 va afecta sever economia mondială şi va pune la încercare coeziunea transtlantică la nivelul UE.
 
➢ Consolidarea potentialului militar în vecinătatea României, inclusiv pe flancul estic, respectiv pe frontiera NATO (militarizarea Crimeii în general, a bazinului Mării Negre de către Federatia Rusă, desfăşurarea exercitiilor militare consolidarea capabilităţilor prin intermediul cărora pot fi desfăşurate operaţiuni ofensive şi defensive, de către aceasta), generează provocări majore la adresa intereselor strategice naţionale vizând securizarea frontierelor UE şi NATO respectiv, asigurarea securităţii energetice şi a stabilităţii în Regiunea Mării Negre.
 
➢ Comportamentul ofensiv/agresiv, inclusiv în plan economic, al unor entităţi statale ale căror interese sunt contrare celor ale ţării noastre, blocajele în parcursul european/transatlantic şi/sau perpetuarea instabilităţii în domeniul economic pot determina evoluţii cu impact securitar negativ în vecinătatea României în Regiunea Mării Negre.
 
➢ Volatilitatea stării de securitate în Balcanii de Vest se coreleazä cu perspectivele limitate în soluţionarea conflictelor îngheţate din regiune şi conservarea focarelor de conflict în Caucazul de Sud, constituind un factor de instabilitate.
 
➢ Instabilitatea din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord va continua să proiecteze ameninţări majore în plan securitar, în spaţiul european şi în particular occidental, asociate în principal radicalismului islamist.
 
➢ Ameninţarea teroristă manifestă un spectru acţional în continuă dinamică şi diversificare, care generează riscuri persistente la adresa personalului civil şi militar detaşat în teatrele de operaţii, în conformitate cu angajamentele asumate de România la nivel euro-atlantic. În pofida tendinţei descendente al atacurilor de acest tip, terorismul, îndeosebi cel de factură jihadistă, va continua să fie una dintre ameninţările majore la adresa securităţii globale şi comunitare. În România, fenomenul terorist îşi menţine caracterul conjunctural, dependent de evoluţiile din spaţiul extern. Expusă indirect, prin asociere cu NATO, IJE, SUA şi statele europene implicate articulat în combaterea flagelului, ţara noastră rămane o ţintă de oportunitate. Acţiunile informaţionale ostile radical islamiste rămân principalul factor de alimentare a proceselor de (auto)radicalizare, care a devenit unul dintre riscurile securitare semnificative in Romania, insă fără a atinge o anvergură de fenomen.
 
➢ Acţiunile informative ostile continuă să vizeze dezvoltarea unor puncte de sprijin, utilizate în scop de influenţă, obţinerea de informaţii cu privire la evoluţiile interne, necesare susţinerii proceselor decizionale din statele de provenienţă, dar şi pentru rafinarea si dezvoltarea bazelor de sprijin si a canalelor de propagandă, cu potenţial de obstrucţionare a proiectelor strategice ale României şi a deciziilor în stat. Parteneriatele strategice ale României şi politicile promovate în acord cu statutul de membru al UE şi NATO menţin ţara noastră în atenţia spionajului străin, nivelul de intruziune şi ofensivitate osciłând în funcţie de interesele statelor agresoare în raport cu Bucureştiul şi alianţele sau parteneriatele noastre.
 
➢ Acţiuni ostile de influenţă derulate în spaţiul public, având ca scop schimbarea de percepţii şi influenţarea comportamentului societăţii civile, constituie o ameninţare constantă la adresa securităţii sociale, având potenţialul de a se amplifica pe fondul diversificării mijloacelor de comunicare în mediul online.
 
➢ Atacurile cibernetice lansate de entităţi statale şi non-statale (grupări de criminalitate cibernetică, grupări de hackeri cu sau fără motivaţie ideologică, politică sau extremist-teroristă) asupra infrastructurilor informatice şi de comunicaţii cu valenţe critice reprezintă o ameninţare consistentă la adresa securităţii naţionale, intensitatea, complexitatea şi diversitatea acestora plasându-se pe o tendinţă evolutivă, in continuă creştere.
 
➢ Integrarea tehnologiilor emergente şi disruptive în instrumentarul ofensiv al entităţilor cibernetice multiplică exponenţial sursele de ameninţare şi potenţează soluţiile de disimulare a operatiunilor cibernetice în vederea creării aparenţei unei apartenenţe false.
 
➢ Proliferarea armelor de distrugere în masă şi a vectorilor purtători, precum transferurile ilegale de produse cu utilizare militarp şi/sau produse cu dublă utilizare pot cunoaşte dezvoltări imprevizibile în condiţiile declanşării unei noi curse a inarmărilor cu arme convenţionale sau nucleare. Se menţine probabilitatea ca entităţi româneşti să fie atrase (indirect, neintenţionat) în relationări comerciale pe spaţii supuse restricţiilor internaţionale şi/sau cu entităţi ce se regăsesc pe liste de sancţiuni internaţionale.
 
➢ Fenomenul de criminalitate organizată se menţine la cote ridicate, grupuri de interese continuand să se implice în activităţi economice ilegale de mare amploare (evaziune fiscală, spălare de bani, contrabanda cu produse accizabile, contrafaceri). România reprezintă, de asemenea, predominant, un spaţiu de tranzit pentru migraţia ilegală şi pentru rutele traficului internaţional de droguri de mare risc, grupări de criminalitate organizată autohtone implicându-se preponderent pe palierul de intermediere sau sprijin.
 
➢ Criminalitatea informatică se situează pe o tendinţă ascendentă, tot mai multe grupări autohtone specializându-se în activităţi ilicite din această sferă (compromitere de ATM-uri POS-uri; clonări de carduri; acces neautorizat în sisteme informatice, interceptarea ilegală de date informatice, postare de anunţuri fictive pe site-uri de comerţ intens accesate, infectarea sistemelor informatice cu ransomware, preluarea sub control de resurse informatice pentru minarea de monede virtuale, dar utilizarea sau exploatarea criptomonedelor pentru derularea de operaţiuni ilicite din zona economică).
 
➢ Acţiunile, faptele, strategiile, intenţiile sau planurile unor actori statali şi non-statali, care au ca scop subminarea autorităţii afectarea atributelor fundamentale ale statului român (caracterul naţional, suveran, unitar, independent indivizibil) ori incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept, continuă să reprezinte o ameninţare la adresa securităţii naţionale.
 
➢ Distorsiunile de pe pietele energetice, precum acţiunile, sau după caz, inacţiunile care lezează interesele economice strategice ale României coroborate cu proiectele concurente ale unor actori statali sau non-statali afectează eforturile României de asigurare a unui nivel suficient al securităţii energetice.
 
➢ Interferenţe nedorite şi preluări străine ostile ale unor operatori economici de interes naţional a unor procese vitale precum telecomunicaţiile, energia şi porturile pot dăuna securităţii naţionale şi ordinii publice. Infrastructurile necesare bunei desfăşurări a vieţii social-economice sunt, în lipsa unor eforturi conjugate coerente de modernizare, digitalizare şi finanţare optimă, expuse agresiunilor interne şi externe şi pasibile a fi aduse în stare de nefuncţionare.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: