Alba-neagra cu protejarea mărcilor. Cum se poate înregistra o marcă identică peste un brand deja consacrat

Titularii de mărci ar trebui să fie mereu cu ochii pe Buletinele Oficiale de Proprietate Industrială, pentru a-şi proteja brandurile

Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci a anulat o Instrucţiune pe baza căreia o marcă nouă nu putea fi înregistrată dacă era identică sau semăna cu una deja existentă. Deţinătorii de mărci înregistrate trebuie să-şi păzească singuri brandurile, pentru că oricine poate obţine de la OSIM înregistrarea prin suprapunere a unor semne identice

Instrucţiunea de Serviciu nr. 5/17.10.2012, emisă de Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM), detaliază procedura de examinare a mărcilor şi stabileşte, între altele, că o cerere de înregistrare trebuie respinsă dacă s-a constatat „existenţa unei mărci anterioare identice“.

Ei bine, această Instrucţiune a fost anulată printr-un ordin intern al aceluiaşi OSIM, emis în ianuarie 2016, stârnindu-se astfel o serie de controverse în „piaţa“ protejării proprietăţilor intelectuale.

Pe de-o parte, deţinătorii de mărci deja înregistrate sunt nevoiţi să stea mereu cu ochii pe publicaţiile OSIM, pentru că oricând poate apărea un „binevoitor“ care solicită înregistrarea aceleiaşi mărci, iar dacă nu a întâmpinat o contestaţie fermă în termen de două luni, „binevoitorul“ poate obţine suprapunerea cu marca deja existentă.

De cealaltă parte, OSIM - care tocmai şi-a anulat propria procedură de examinare prin care putea respinge înregistrarea de mărci identice - mai poate invoca doar ca „motiv relativ“ un articol din Legea nr. 84/1998 republicată în 2014.

Articolul respectiv (Art. 6 lit. a) prevede că o marcă este refuzată la înregistrare „dacă este identică cu o marcă anterioară, iar produsele şi serviciile pentru care marca este solicitată sau a fost înregistrată sunt identice cu cele pentru care marca anterioară este protejată“.

Ce se întâmplă dacă titularii nu sunt atenţi

Până nu demult, dacă ţi-ai înregistrat marca la OSIM erai sigur că Oficiul nu va accepta din start înregistrarea unei mărci identice; acum, după eliminarea acelei Instrucţiuni, nu-ţi mai rămâne decât să urmăreşti cererile de înregistrare depuse la OSIM şi - dacă vreuna este identică - să formulezi „observaţii“ sau, după caz, „contestaţii“.

Ce instrumente de protejare mai are deţinătorul unei mărci deja înregistrate? „Instrumentele de protejare a titularilor de mărci înregistrate sunt definite în Art. 18 şi 19 alin. (1) din Legea 84/1998 republicată în 2014“, a răspuns OSIM, la solicitarea „Adevărul“.

Cele două articole de lege prevăd, în esenţă, că „în termen de două luni de la data publicării cererii de înregistrare a mărcii (...) orice persoană interesată poate formula observaţii (respectiv, poate formula opoziţie) la înregistrarea mărcii“.

Dar dacă, în calitate de deţinător al unei mărci n-ai observat sau n-ai luat la cunoştinţă că s-a publicat o cerere de înregistrare a unei mărci identice cu a ta şi, prin urmare, n-ai formulat nicio observaţie sau contestaţie faţă de acea intenţie?

„Într-un astfel de caz, peste marca ta se va înregistra una identică; dacă, să zicem, Coca-Cola nu se opune în termenul legal de două luni unei cereri de înregistrare a mărcii identice Coca-Cola, atunci am putea avea pe piaţă două mărci Coca-Cola“, a explicat, pentru „Adevărul“, avocata Elena Grecu, specialist în dreptul proprietăţii intelectuale.

La rândul său, directorul adjunct al OSIM, Adrian Negoiţă, ne-a spus că „totul se decide în momentul examinării cererii de înregistrare; eu nu vă pot opri să veniţi să cereţi înregistrarea mărcii «Adevărul», dar nici nu vă pot garanta că o să şi obţineţi sau nu suprapunerea peste marca deja existentă. În principiu, OSIM nu respinge cereri“.

Adrian Negoiţă a mai explicat că dacă două mărci sunt identice, dar desemnează produse din clase diferite (de exemplu, „AAAA“ vânzare de mere şi tot „AAAA“, dar cu producţie de cărămizi) „atunci sunt şanse mari să fie înregistrate amândouă, dar - din nou - totul se decide în comisia de examinare a cererii“.

Soluţia trebuie dată în cel mult şase luni

OSIM a mai transmis pentru „Adevărul“ că motivele pentru care s-a recurs la încetarea aplicabilităţii Instrucţiunii 5/17.10.2012 sunt următoarele: „menţinerea caracterului unitar, rapid şi eficient al procedurii de examinare pe fond a cererilor de înregistrare a mărcilor, cu respectarea termenului de maxim 6 luni de la publicarea cererilor, aşa cum stipulează Art. 22 alin. (1) din Legea 84/1998 republicată în 2014“.

Cum ne protejăm, totuşi, mărcile

Elena Grecu a mai precizat că procedura de examinare a cererilor de înregistrare îşi va urma cursul firesc, cel prevăzut în legislaţie.

Astfel, marca depusă la înregistrare se va publica în Buletinul Oficial de Proprietate Industrială şi - dacă nimeni nu va formula nicio opoziţie în termenul legal de două luni - OSIM va analiza marca doar din punctul de vedere al motivelor absolute, adică dacă nu este descriptivă, dacă nu este înşelătoare sau contrară bunelor moravuri etc.

OSIM nu va mai face nicio verificare privind identitatea sau similaritatea cu mărcile anterioare în lipsa unei opoziţii, lăsând piaţa să decidă ce mărci vor coexista.

În concluzie, titularii de mărci ar trebui să fie mereu cu ochii pe Buletinele Oficiale de Proprietate Industrială (singuri sau cu ajutorul unui consilier în proprietate industrială), astfel încât să se poată opune în timp util la înregistrarea de mărci identice sau similare cu marca proprie deja înregistrată.

„În caz contrar, deţinătorii de mărci înregistrate practic îşi vor da acordul tacit pentru înregistrarea unor astfel de mărci“, conchide Elena Grecu.

În fine, interesant este că Ordinul nr. 5/14.01.2016, prin care a fost anulată Instrucţiunea din 2012, a fost postat o bună bucată de vreme pe site-ul OSIM, apoi a dispărut.

„Este un ordin de uz intern, nici nu trebuia publicat, e doar pentru angajaţi. Dacă a dispărut de pe site nu e pentru că ar fi fost anulat, el este şi acum în vigoare“, a precizat oficialul instituţiei.