Al Jazeera: Sclavia modernă din fabricile de confecţii din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Textile Blue Wash FOTO Facebook
Textile Blue Wash FOTO Facebook

Sclavia modernă este o realitate în România, în special în industria confecţiilor, unde lucrătoarele sunt neplătite de luni de zile, obligate să lucreze ore suplimentare şi hărţuite de şefi, arată un reportaj Al Jazeera.

În data de 10 iulie, la periferia oraşului Covasna, 30 de lucrătoare de la o fabrică de confecţii au protestat în faţa locului de muncă împotriva deciziei angajatorului de a le concedia, solicitând totodată şi salariile restante pe două luni. Fabrica, însă, Textile Blue Wash, avea uşile închise, iar curtea era goală.

„Când am venit aici în urmă cu o săptămână, poarta fabricii era încuiată. A fost un şoc. Proprietarul fabricii a fost de negăsit şi nu putea fi contactat. De atunci, ne adunăm aici. Vrem să fim plătite, să ne primim tichetele de masă şi cerem o explicaţie pentru închiderea bruscă a fabricii”, povesteşte Marina, o angajată de 45 de ani, potrivit Al Jazeera.

Jurnaliştii l-au contactat pe managerul general al Textile Blue Wash, Anghel Gigi Marius, în iulie, care le-a declarat că îi va plăti pe angajaţi, fără a elabora cum şi când. El a închis imediat telefonul. La peste două luni de la acel moment, promisiunile nu au fost încă îndeplinite.

România este unul dintre cei mai importanţi producători din industria confecţiilor, sectorul fiind în topul exportatorilor. Acest lucru s-a întâmplat pentru că brandurile de modă au o tradiţie îndelungată de a îşi înfiinţa sedii în zone cu mână de lucru ieftină, precum Europa de Est. Cel puţin 400.000 de oameni sunt angajaţi în industria confecţiilor, în România, atât oficial, cât şi la negru.

La limita sărăciei

Munca suplimentară, care câteodată ajunge şi la 15 ore pe săptămână, adeseori este neplătită în România, iar mulţi lucrători trăiesc în „modul supravieţuire”, arată un studiu publicat în luna mai de Clean Clothes Campaign, un grup care face lobby pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă în fabricile de confecţii.

Potrivit activiştilor, un număr mare de lucrători din industria confecţiilor din România trăiesc la limita sărăciei, câştigând sub salariul minim pe economie, iar muncitoarele sunt adeseori abuzate de către şefi.

Fabricile sunt slab ventilate, mai arată grupul, în timp ce situaţiile în care managerii le refuză muncitorilor drepturi fundamentale sunt la ordinea zilei. De exemplu, lucrătorii trebuie să găsească un înlocuitor chiar şi în cazul în care doresc să se ducă la baie.

Marina şi alte 70 de colege, în general femei cu vârste cuprinse între 29 şi 58 de ani, erau toate plătite cu salariul minim brut lunar de 2.080 lei, echivalentul a numai 264 de dolari „în mână”. În acelaşi timp, o pereche de blugi produsă de fabrică se vinde cu aproximativ 100-150 de dolari, jumătate din salariul muncitorului care îi produce. „Lucram adesea ore suplimentare. Cu toate acestea, salariul nu se schimba niciodată”, spune Marina.

Potrivit site-ului propriu, grupul Textile Blue Wash a fost înfiinţat în oraşul Braşov în anul 2008. Opt ani mai târziu, compania a raportat o cifră de afaceri de 8,69 milioane lei, cel mai mare client fiind Hugo Boss, alături de alte companii precum United Colors of Benetton, o marcă italiană care se descrie drept un „grup responsabil”, cu atenţie la „demnitatea umană”.

Întrebaţi de Al Jazeera care este relaţia lor cu fabrica Textile Blue Wash, Hugo Boss au transmis că nu există o „relaţie comercială directă”, în timp ce Grupul Benetton a declarat că a pus capăt colaborării cu fabrica din România în iulie 2017, deoarece producătorul nu a îndeplinit anumite politici de mediu.

Bullying, în loc de salarii

Managerul general Anghel Gigi Marius a angajat toţi lucrătorii din Covasna în luna octombrie a anului trecut, după ce a preluat afacerea. Primele două luni au mers ca pe roate, susţine Marina. Curând, însă, „el a apărut la lucru foarte rar, iar când o făcea era extrem de nepoliticos şi ne adresa porecle, atunci când solicitam plata salariilor”, a spus angajata.

„Producţia depindea de comenzile de blugi, iar câteodată fabricam câteva sute de pereche pe zi. Aveam pauze, dar adeseori săream peste ele. Nu ne era permis să mergem la baie în timpul turelor, ci numai în timpul pauzelor”, mai povesteşte ea. Marina şi alte colege depind acum de împrumuturi la bănci pentru a supravieţui. „Există alte fabrici în ţară, dar sunt prea departe de noi”, spune ea.

După închiderea fabricii, doar 16 persoane şi-au găsit un loc de muncă în altă parte, iar restul trăiesc din ajutoare social.

Exploatarea, ajutată de lege

Acest sistem de exploatare se bazează pe un cadru legal, care împiedică implicarea sindicatelor prin limitarea accesului lor la fabrici.

Dumitru Costin, preşedinte al Blocului Naţional Sindical (BNS), al doilea sindicat ca mărime din România, susţine că BNS reprezintă doar cica 6.000 de lucrători din industria textilă şi de confecţiile, respectiv mai puţin de 5% din total. El pune această situaţie pe seama reformei legii muncii din 2011, care „restrânge dreptul angajaţilor de a se asocia sub forma unui sindicat sau de a protesta”. Costin susţine că au existat cazuri în care angajatorii i-au concediat pe angajaţii care au început să formeze o uniune.

Situaţie similară în alte oraşe

De teama repercusiunilor, o serie de muncitori de la o fabrică de confecţii din Alexandria au refuzat să fie intervievaţi faţă în faţă de Al Jazeera şi, în schimb, au comunicat cu reporterii prin intermediul aplicaţiilor de mesagerie.

Unul dintre ei a transmis că a lucrat într-o fabrică locală de îmbrăcăminte într-un regim de „teroare”. „Nu poţi rezista, insultele şi hărţuirea sunt norma”, a scris angajatul. Un altul a descris situaţia drept „o închisoare, unde sclavia modernă” continuă.

Pentru a face faţă lipsei de forţă de muncă, unele fabrici angajează şi lucrători străini din Vietnam, Pakistan, India, China şi Laos. Ministrul Muncii nu deţine date exacte despre numărul lor, iar printre angajatorii din confecţii angajarea lucrătorilor străini pare să fie un subiect tabu, aceştia refuzând să confirme prezenţa muncitorilor din alte ţări.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite