Ajutoarele pentru rate mai mici la credite, fumigene cu iz electoral. Ponta se împrumută de la viitorul Guvern

Măsurile anunţate de premierul Victor Ponta după negocierile finale cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială

Măsura prin care statul înlesneşte scăderea ratelor pentru cei cu venituri sub medie şi acordă acestora reduceri de impozit încurajează de fapt neplata obligaţiilor, creează inechitate în rândurile contribuabililor şi urmăreşte doar scopuri partinice, acuză economiştii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Pe lângă faptul că va fi greu de aplicat fiecărui caz concret în parte, „facilitatea de înjumătăţire a ratelor bancare“, anunţată luni de Guvern, va provoca şi un hazard moral, încurajând comportamentul de neplată, avertizează economiştii şi oamenii de afaceri. Cât despre bancheri, aceştia ezită să se pronunţe până nu văd scris, negru pe alb, un proiect normativ.
 
Ce argumente au liderii mediului de afaceri? În primul rând, această schemă utilizează banii tuturor contribuabililor, adunaţi la bugetul de stat, însă susţine doar interesele unora, fapt care generează inechitate. Mai mult decât atât, în condiţiile în care comportamentul de neplată a obligaţiilor se extinde şi la cei care pot plăti, această formulă încurajează de fapt amânarea plăţilor. „Poate ţi-ai luat de la gură, ca să-ţi plăteşti cinstit obligaţiile, şi acum vezi că vecinul tău are aceste înlesniri, este ajutat, normal că îţi vine să nu mai plăteşti nici tu“, spun economiştii.
 
În fine, faptul că astfel de „facilităţi“ nu au venit atunci când era nevoie de ele, când existau dificultăţi reale în plata ratelor bancare, ci abia acum, într-un an electoral, dar şi faptul că efortul bugetar se va face simţit abia peste câţiva ani, în timpul altor guvernări, îi determină pe economişti să fie sceptici faţă de măsura analizată.
 
Cum se acordă sprijinul
 
Schema de sprijin, care ar urma să se aplice datornicilor din luna aprilie, presupune înjumătăţirea principalului aferent ratei lunare, dar în aşa fel încât reducerea să nu fie mai mare de 500 de lei, pe o perioadă de doi ani, prin reeşalonare. Rata unui credit este compusă din principal, dobândă şi comisioane. 
 
„Doar principalul se înjumătăţeşte, nu şi dobânda, pentru că rata e sursa de profit a băncii şi ea trebuie plătită integral“, a precizat Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget.
 
Numai că băncile au politici diferite în ceea ce priveşte rambursarea creditului: fie rata este constantă pe toată perioada de creditare, iar în prima parte a acesteia principalul este mai mic şi dobânda mai mare, fie rata este descrescătoare, cu principal constant pe toată perioada şi dobânda în scădere.
De exemplu, în primul caz, putem vorbi de o rată de 800 de lei, compusă dintr-un principal de 300 de lei şi dobânzi de 500 de lei. În acest caz, reducerea ratei va fi de 150 de lei (jumătatea principalului).
 
În cadrul restructurării, banca trebuie să asigure prelungirea duratei iniţiale a creditului cu perioada pentru care se diminuează obligaţiile de plată, adică cel mult doi ani. De exemplu, un credit care ajunge la scadenţă peste patru ani, dar pentru care se aplică schema de sprijin pe o perioadă de un an şi jumătate va ajunge la maturitate peste cinci ani şi jumătate. Restructurarea poate fi acordată o singură dată unei persoane fizice, la unul sau mai multe credite.
 
Reduceri de impozite după doi ani
 
După expirarea perioadei de reeşalonare, de maximum doi ani, Guvernul ar urma să acorde debitorului un credit fiscal, sub forma unei reduceri acordate la plata impozitelor. Mai exact, o reducere a impozitului pe venit de cel mult 200 de lei pe lună, dar nu mai mult decât impozitul datorat de fiecare persoană în parte.
 
Cine poate beneficia de schemă
 
De schema de sprijin anunţată de Guvern vor putea beneficia toate persoanele fizice, salariaţi sau pensionari, care au împrumuturi bancare. Numai că în anumite condiţii. În primul rând, venitul mediu lunar al beneficiarului schemei trebuie să fie mai mic sau egal cu salariul mediu net pe economie (1.610 lei, anunţat de premierul Victor Ponta). În al doilea rând, debitorul să nu aibă restanţe la credit sau acestea să fie de maximum 90 de zile.
 
Pentru bănci nu e nimic obligatoriu
 
Sistemul este opţional pentru bănci, adică reeşalonarea este strict decizia băncii, iar Guvernul nu a anunţat că ar fi încheiat vreo înţelegere cu instituţiile de credit. Mai mult, premierul Ponta a avut o reacţie promptă la acuzaţiile venite din spaţiul public potrivit cărora schema este una solicitată de bănci.
 
„Poate se documentează cei care ne acuză că sprijinim băncile, noi îi ajutăm pe cei care au rate la bănci. Nu luăm din buzunarul nimănui, lăsăm în piaţă patru miliarde de lei“, a spus Ponta. El a precizat că schema de sprijin a datornicilor la bănci cu venituri sub medie s-a aplicat şi în Spania şi în alte ţări.  
 
În altă ordine de idei, premierul a cerut sprijinul patronatelor şi sindicatelor pentru aplicarea măsurii de restructurare a creditelor unor persoane, arătând că „fără solidaritate, vor apărea iar grave conflicte sociale“. „Cred că responsabilitatea este egală, a patronatelor, a sindicatelor şi a Guvernului, în a păstra trendul pozitiv şi în a nu veni cu şocuri care să inverseze acest trend pe care ni l-am dorit de foarte mulţi ani“, a spus Ponta.
 
Voinea: Vom încasa 3 miliarde de lei din această schemă
 
Liviu Voina, ministrul delegat pentru Buget, a explicat că dacă schema s-ar aplica pentru tot grupul-ţintă (aproape un milion de debitori), ar rămâne în piaţă câte 4 miliarde de lei în fiecare an. Peste doi ani, efortul bugetar suportat pentru acordarea creditului fiscal ar fi de 0,1% din PIB, echivalentul a 650 de milioane de lei, dar „între timp, vom încasa 3 miliarde de lei la buget din efectele acestei măsuri“, a spus Voinea. 
 
El a precizat că au existat discuţii tehnice cu reprezentanţii sistemului bancar şi cu BNR asupra acestei scheme, dar că decizia aparţine Guvernului şi este luată la sugestia băncilor. 
 
Grupul-ţintă: un milion de datornici
 
Premierul Ponta a precizat că oricare dintre cele 907.000 de persoane care au venituri sub medie şi au credite la bănci, fără restanţe mai mari de 90 de zile, pot beneficia de această schemă de sprijin. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, mai bine de jumătate din angajaţii români, adică peste 3,1 milioane de persoane, au salarii mai mici de 1.500 de lei pe lună. 
 
Aproape 4 milioane de români au credite contractate de la bănci comerciale, iar peste 685.000 dintre ei înregistrau la sfârşitul lunii noiembrie 2013 restanţe mai mari de 30 de zile, potrivit datelor Băncii Naţionale a României. Chiar dacă numărul restanţierilor a scăzut în ultimul an, valoarea restanţelor a crescut cu 20%.

Economiştii nu împărtăşesc optimismul Guvernului

Cu toate că liderii de la Palatul Victoria au prezentat noile facilităţi într-o notă optimistă, analizele „la rece“ ale economiştilor vin să tempereze, dacă nu chiar să contrazică discursul oficial. „Adevărul“ a consemnat câteva opinii în acest sens.
Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, consideră că schema de ajutorare pentru plata creditelor reprezintă un prim pas spre introducerea impozitării diferenţiate, tocmai datorită plafonului dat de salariul mediu net.
 
„În ultimă instanţă, dacă persoanele cărora li se adresează această măsură sunt limitate la 1.600 de lei, este un prim pas spre diferenţierea impozitării“, a spus Isărescu. 
 
El a afirmat că băncile nu ar avea motive prudenţiale sau de afaceri pentru a reeşalona creditele fără restanţe, dar ar putea să aleagă o uşurare a plăţilor pentru clienţii care „gâfâie“ şi sunt aproape de a deveni neperformante.
 
„Eu fac o judecată care mi se pare normală, ca să nu zic sănătoasă. Dacă ceva este neperformant, este neperfomant pentru că debitorul nu poate să plătească sau rata i se pare prea mare. Chiar dacă plăteşte, plăteşte cu dificultate, gâfâie şi aşa mai departe. Dacă ceva este apropiat de neperformant, o uşurare a serviciului datoriei nu duce la o pierdere mai mare, duce la o rată de neperformanţă mai mică“, a declarat oficialul.
 
De asemenea, măsura anunţată de Executiv n-ar fi nici o rescadenţare şi nici o reeşalonare, ci o schemă fiscală.
 
La rândul său, avocatul Gheorghe Piperea, care asistă mai multe grupuri de persoane în procese contra băncilor, spune că, din punctul de vedere al clientului, eliminarea clauzelor abuzive sau măsura insolvenţei personale ajută mai mult oamenii, fără costuri suplimentare la buget.
 
„Oare cine s-o fi împrumutat pe 35 de ani având sub 1.600 de lei pe lună şi, în acelaşi timp, reuşind să plătească toţi aceşti 5 ani de criză, fără a intra în default (incapacitate de plată - nr)? În comparaţie, prin eliminarea clauzelor abuzive, omul (oricare) plăteşte cu 30-50% mai puţin până la finalul contractului.
 
Tot în comparaţie, un debitor onest insolvent, pus sub protecţia tribunalului, ar putea să se elibereze de datorii în mod organizat, plătind minimum 75% din datorii şi negrevând bugetul statului cu alte şi alte costuri de asistenţă socială“, a postat Piperea pe Facebook.
 
Biriş: „Cât ne costă aceste măsuri?“
 
„M-aş fi bucurat să văd şi nişte discuţii cu privire la nevoia educaţiei financiare, pentru că, din păcate, în perioada 2004-2008, oamenii s-au cam aruncat să ia credite fără să gândească dacă mai pot să şi ramburseze. Mulţi au semnat contracte de credit fără să le citească. În plus, în momentul în care orice Guvern vine cu o astfel de propunere, trebuie să vină să prezinte stakeholderilor, adică restului cetăţenilor, care plătim taxe şi impozite, cât ne costă măsura şi ce beneficiu imediat ne aduce tuturor“, a declarat avocatul Gabriel Biriş.
 
Preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Florin Pogonaru, afirmă că în prezent cea mai gravă problemă în mediul de afaceri este legată de neplata datoriilor, devenită „morală socială“, iar măsura nu va încuraja rambursările.
 
„Inclusiv cei care au bani şi posibilitatea să ramburseze au început să nu mai plătească. Este un fapt constatat. Ăsta este hazard moral, să vezi că dacă este o defecţiune de sistem nimeni nu mai are ce să facă. Din punctul aceasta de vedere, măsura are în mod cert părţile ei bune, pentru că ajută, sunt oameni care pot totuşi plăti“, a spus Pogonaru.

Doar firmele mari vor putea beneficia de facilitatea pentru locurile noi de muncă

O altă măsură pe care oamenii de afaceri o consideră doar parţial eficientă este cea prin care firmelor li se va deconta jumătate din cheltuiala salarială dacă angajează cel puţin 20 de salariaţi.
 
Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a precizat că statul va suporta din costul salarial atât salariul net, cât şi taxele aferente, iar schema de ajutor va fi valabilă timp de şapte ani, cu începere de la 1 iulie 2014. Normele de aplicare vor fi prezentate la începutul lunii aprilie, astfel încât să fie posibile preînscrieri până la 1 iulie.
 
Conform sistemului pregătit de autorităţi, firmele vor achita întregul cost salarial pentru locurile de muncă nou-create, dar vor deconta trimestrial jumătate din acest cost.
 
Comentând această iniţiativă, Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, a arătat că „se lucrează doar cu jumătăţi de măsură“ şi că doar firmele mari, capabile să angajeze dintr-o dată 20 de oameni, vor beneficia de facilităţi.
 
Limita este tot salariul mediu
 
Întrebat dacă acea deducere din costul salarial va fi limitată la un anumit nivel al remuneraţiei, Ponta a afirmat: „Salariul mediu. Dacă dai salariu 10.000 euro, normal că nu îţi plăteşte statul jumătate. E vorba de salariul mediu“.

Acciza de 7 eurocenţi, introdusă de la 1 aprilie

Premierul Victor Ponta a anunţat luni că acciza de 7 eurocenţi va fi introdusă de la 1 aprilie şi la benzină, şi la motorină, iar preşedintele Traian Băsescu va semna documentele pentru ca acordul cu FMI să redevină operaţional, deoarece memorandumul nu va include această măsură. 
 
Veniturile neîncasate la buget din amânarea accizei de 7 eurocenţi până în aprilie, estimate la 670 de milioane de lei, vor fi compensate prin îngheţarea unor cheltuieli, potrivit instituţiilor financiare internaţionale. 
 
„Amânarea implementării accizelor la carburanţi va fi compensată prin îngheţări pe partea de cheltuieli“, se arată în comunicatul de la finalul vizitei delegaţiei FMI şi Comisiei Europene. Premierul a precizat că, în funcţie de încasările din primele şase luni, se vor aplica reduceri de cheltuieli la unele ministere la prima rectificare din acest an.

Ce mai avem de negociat până la vară

Scutirea impozitului pe profitul reinvestit şi reducerea contribuţiilor sociale sunt următoarele bătălii pe care Executivul trebuie să le ducă cu experţii Fondului Monetar Internaţional (FMI).
 
Deşi premierul Victor Ponta anunţa luni că Guvernul a convenit deja cu FMI introducerea din luna iulie a scutirii de impozit pe sumele reinvestite de companii, acest lucru este departe de adevăr. 
 
Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI în România, a anunţat ieri că scutirea de impozit va fi discutată la următoarea sosire a experţilor, în luna aprilie. Până atunci, Guvernul trebuie să gândească structura măsurii şi modul de aplicare, astfel încât să existe o bază de negociere.
 
Concomitent, reducerea CAS cu cinci puncte procentuale este o problemă şi mai delicată. Schaechter a anunţat că măsura va fi negociată la vară, dar va fi aprobată numai dacă este neutră din punct de vedere bugetar, adică veniturile sunt compensate din altă parte. Astfel, statul ar trebui să găsească surse care să totalizeze între 3 şi 3,5 miliarde de lei, la cât este estimat impactul. Pe de altă parte, ar trebui ca aceste sume să fie găsite în interiorul sistemului de contribuţii, prin lărgirea bazei de impozitare, şi nu din punct de vedere fiscal, pentru a nu pune în pericol pe viitor sistemul de pensii.

Mai puteţi citi: 

Ce presupune sprijinul anunţat de Ponta pentru datornicii la bănci, cine poate beneficia de schemă şi în ce condiţii. Premierul Victor Ponta a anunţat luni seară, în urma dicuţiilor finale cu reprezentanţii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că va aproba prin ordonanţă o schemă de sprijin pentru românii cu venituri sub medie care sunt datornici la bănci. „Adevărul“ vă prezintă în ce constă această schemă şi cine sunt cei care vor putea beneficia de ea.

Statul va plăti jumătate din cheltuiala salarială pentru angajatorii care creează minimum 20 de locuri de muncă. Statul va plăti jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale aferente pentru firmele care creează minimum 20 locuri de muncă, a anunţat luni seara premierul Victor Ponta, în urma discuţiilor finale cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI), Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

Victor Ponta: Acciza de 7 eurocenţi la carburanţi se aplică de la 1 aprilie. Cred că, până la urmă, preşedintele va înţelege că este important să avem acord cu FMI. Premierul Victor Ponta a anunţat luni seara, în urma discuţiilor finale cu reprezentanţii misiunii FMI, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale, că acciza suplimentară de 7 eurocenţi la carburanţi se va aplica de la 1 aprilie şi că scrisoarea de intenţie va fi semnată de preşedintele Traian Băsescu, întrucât acesta le-a transmis finanţatorilor internaţionali că va semna dacă "acciza" nu va apărea în document.

Preşedintele Băsescu ar semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi nu va fi menţionată în document. Liberalii ar dori mai mult reducerea CAS. Preşedintele Traian Băsescu va semna scrisoarea cu FMI dacă acciza de 7 eurocenţi la benzină nu va fi specificată în document, iar acciza la motorină va fi amânată cel puţin 3 luni, măsură agreată de premierul Victor Ponta, dar nu şi de PNL, care vede astfel diminuate şansele reducerii CAS din iulie, scrie Mediafax, care citează surse oficiale.

Ponta: „Nu se poate renunţa la acciza de 7 eurocenţi la carburant, asta i-a spus FMI şi lui Băsescu. Nu se poate redeschide bugetul“. Guvernul nu poate renunţa la introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi deoarece bugetul deja aprobat nu poate fi redeschis şi nici închis fără această taxă, afirmă premierul Victor Ponta, care susţine că acest punct de vedere i-a fost transmis şi preşedintelui Traian Băsescu de către reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi ai Comisiei Europene (CE).

Băsescu: Între mine şi FMI nu e o dispută, sunt un susţinător al continuării acordului. Nu vreau să punem taxe inutile pentru a face cheltuieli inutile. Preşedintele Traian Băsescu se declară un susţinător al continuării acordului cu FMI şi a anunţat că între el şi instituţia financiară internaţională nu este o dispută, însă respinge accizarea suplimentară a carburanţilor, care este folosită pentru "cheltuieli inutile".
 
Băsescu poate bloca acordul cu FMI din cauza accizei de 7 eurocenţi. Acordul cu FMI este din nou în pericol, după ce preşedintele Traian Băsescu a anunţat joi că nu semnează memorandumul dacă acciza suplimentară de 7 eurocenţi este aplicată.
 
Oamenii de afaceri cer Guvernului o politică de dezvoltare în detrimentul celei de austeritate, promovate de FMI. Scutirea impozitului reinvestit, pe listă. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) solicită Guvernului să susţină în cadrul următoarelor negocieri cu FMI scutirea impozitării profitului reinvestit, creşterea finanţării unor programe care generează locuri de muncă şi reducerea impozitării salariilor pentru dezvoltarea economică.
 
Cât pierde statul din revoluţia şoferilor: amânarea introducerii accizei de 7 eurocenţi la motorină produce o gaură de aproape 125 de milioane de euro în buget. După ce a cedat la presiunile transportatorilor de marfă aflaţi în grevă şi a amânat cu trei luni supraaccizarea motorinei, statul va încasa cu peste 120 de milioane de euro mai puţin la buget.
 
Comisia Europeană: Propunerile alternative la acciză trebuie să aibă acelaşi impact bugetar.Alternativele pe care le propune România în locul accizei de 7 eurocenţi la motorină trebuie să aibă acelaşi impact bugetar ca această taxă, a declarat, marţi, purtătorul de cuvânt al CE, Simon O’Connor.
 
Tom Bugeţel, cu acciza la Bruxelles. Pe când se potcovea acciza cu 99 de ocale de fier şi se dădeau economiştii Guvernului peste cap să spuie năzdrăvănia că vaca bugetară va da mai mult lapte păscând pe lângă staţia de benzină, Victor Ponta ce-mi făcea?
 
Liviu Voinea, ministrul Bugetului: Se putea face bugetul pe 2014 şi fără acciza de 7 cenţi pe combustibil. Ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a explicat astăzi, la emisiunea „După 20 de ani“, modul în care a fost construit bugetul pe 2014. Voinea a precizat că în timpul negocierilor cu FMI s-a luat în calcul majorarea cotei unice de la 16% la 18%.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările