Adio cu sprijinul financiar pentru culturile energetice!

Producătorii agricoli nu vor mai primi din acest an sprijinul financiar de 45 de euro pentru fiecare hectar cultivat cu plante energetice (ex. : rapiţă, soia, floarea-soarelui, porumb), care sunt folosite în producţia de combustibili ecologici, informează Ministerul Agriculturii.

„În 2009, Comisia Europeană  (CE) a luat decizia de a renunţa la acordarea sprijinului financiar pentru culturi energetice având în vedere faptul că obiectivul pentru care a fost introdus acest sprijin, respectiv creşterea suprafeţelor cultivate cu plante de acest tip, a fost atins mai repede decât se preconizase anterior", se arată într-un comunicat al Ministerului Agriculturii.

Ştirea i-a luat prin surprindere pe producătorii de cereale, care erau convinşi că vor primi sprijinul de 45 de euro şi în acest an. „Nu poate să decidă un ministru din România în locul celor de la Comisia Europeană. Noi nu am ştiut absolute nimic până acum. E o prostie!", a sărit, ca ars, Ioan Niculae, preşedintele grupului InterAgro, cel mai mare producător de plante energetice din România. InterAgro va cultiva, în acest an, 14.000 de hectare de porumb, 2.445 de hectare cu floarea-soarelui şi 8.100 de hectare cu rapiţă, pentru producţia de combustibili ecologici, compania deţinând la Zimnicea cea mai mare rafinărie de bioetanol din Sud-Estul Europei.

„În Regulamentul CE nr. 73/2009 se precizează că «datorită unor evoluţii recente din sectorul bioenergiei şi, în special cererii mari de produse din acest sector pe piaţa internaţională şi introducerii de obiective obligatorii pentru 2020 pentru cota parte din bioenergie în total combustibil, nu mai există suficiente motive pentru a acorda ajutor specific pentru culturile energetice»", se mai arată în comunicatul Ministerului Agriculturii.

Poienaru: „Au schimbat regulile în timpul jocului"

 „Eu ştiam că planul României este ca până în 2013 să deţină două milioane de hectare cu plante energetice. Ar putea să aibă şi mai mult, că oricum sunt trei milioane de hectare de terenuri agricole nelucrate", a declarat, pentru „Adevărul", Ştefan Poienaru, preşedintele Agrofam Feteşti.

Totodată, Poienaru s-a arătat foarte supărat de această decizie, punând-o pe seama guvernanţilor români. „Au schimbat regulile în timpul jocului, deoarece planul era făcut până în 2013. Cred că guvernanţii noştri nu au înţeles prea bine lucrurile şi ne-au inclus şi pe noi în acelaşi loc cu celelate ţări membre UE", a declarat Poienaru, care lucrează 4.000 de hectare de palnte tehnice (rapiţă şi anghinare).

Lucrurile nu stau deloc aşa, întucât, anul trecut, în România s-au cultivat doar 69.605 hectare cu astfel de plante, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.La nivelul României, în anul 2007 s-au acordat aceste plăţi pentru o suprafaţă totală de circa 22.000 de hectare, în valoare totală de aproximativ 682.519 de euro. Pentru anul 2008, suprafaţa a fost de 32.650 de hectare, cu o valoare totală de 1,47 milioane de euro,iar pentru anul 2009, plăţile sunt în curs de acordare, suprafaţa determinată fiind de 69.509 hectare cu o valoare totală de aproximativ 3,12 milioane de euro, informează sursa citată.

Contactaţi de „Adevărul", oficialii Ministerului Agriculturii au declarat că nu este nicio greşeală şi că „este strict decizia Comisiei Europene". „Tocmai de accea a fost transmis astăzi comunicatul, pentru a afla şi fermierii că nu vor mai primi sprijinul financiar", au declarat oficialii din Agricultură.

Ioan Niculae: „Vom face contestaţie la Bruxelles!"

„Noi avem contracte încheiate pentru rafinăria de bioetanol cu foarte mulţi fermieri mici şi medii care cultivă astfel de plante deoarece ştiu că primesc aceşti 45 de euro pe hectar. O să facem o contestaţie a acestei decizii direct la Bruxelles", a declarat Ioan Niculae. La rândul său, preşedintele Agrofam a declarat că se va alătura şi el lui Niculae şi va reclama această neclaritate la Comisia Europeană.

Sprijinul pentru culturile energetice s-a acordat până în anul 2009 inclusiv, tuturor fermierilor din statele membre care au încheiat contracte cu producătorii de biocarburanţi, colectori sau prim procesatori şi au preluat cantităţile contractate în vederea obţinerii de energii alternative. La nivelul UE, plata maximă a fost stabilită la 45 euro/hectar în limita unui plafon maxim de două milioane de hectare.