Răzvan Nicolescu, ministrul Energiei, la Adevărul Live: Noile niveluri pentru redevenţe, după alegerile prezidenţiale. Nu ne dorim scăderea producţiei
0Tarifele finale la gazele naturale vor scădea cu 2% în zona unde este distribuitor GdF SUEZ, iar în zona Constanţa reducerea va fi mai mare, de circa 4%, numai în zona alimentată de E.ON o să fie de o mică majorare, de 1,6%, a declarat, la Adevărul Live, Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie.
Despre fuziunea dintre Nuclearelectrica şi Compania Naţională a Uraniului
România este singura ţară din Uniunea Europeană care are ciclu nuclear complet. Vom propune un memorandum, mai ales având în vedere şi dezvoltările din partea estică. Avem o promisiune principială şi din partea Fondului Proprietatea, acţionar minoritar la Nuclearelectrica. Dar totul trebuie să facă sens economic, vom eficientiza Compania Naţională a Uraniului.
Despre redevenţe
Noi nu suntem implicaţi, este responsabilitatea Ministerului Finanţelor şi a ANRM-ului. Pe noi, la Departamentul pentru Energie, ne interesează să nu avem scăderi de producţie pentru a avea securitate energetică. Trebuie să existe un echilibru între nevoia de bani la buget şi nevoia de a nu scădea producţia. Am foarte multe probleme cât să nu mai mai implic în problemele altora. Decizia trebuie luată undeva în luna decembrie, după alegeri pentru că sub impactul alegerilor putem ajunge cum a fost cu energia regenerabilă. dacă va creşte de 9 ori, tot se vor găsi 2 milioane care să spună că trebuia de 18 ori. Este nevoie de transparenţă.
Despre managementul profesionist
Dacă lucrurile nu merg cum trebuie nu o să ezit să intervin. La ELCEN sunt întârzieri în punerea în funcţiune a proiectului de fuziune cu RADET, de asemenea se plătea pentru gazele importate preţuri mult peste media pieţei.
La Conpet, acelaşi lucru: am primit semnale că la unele licitaţii erau încercări de a elabora caiete de sarcini cu diverse prevederi. M-am gândit să sesizez organele de control ale statului, o parte din informaţii sunt clasificate să vedem cum putem face o sesizare.
Despre insolvenţa RAAN
Compania este în insolvenţă, iar capacitatea acţionarilor de a influenţa o societate în insolvenţă este foarte limitată. Trebuie să respecţi independenţa având în vedere că administratorul judiciar este numit de instanţă. Dar senzaţia mea este că administratorul judiciar tratează lucrurile cu foarte mare superficialitate. Dacă cineva îşi face impresia că poţi să-ţi baţi joc de statul român sau de o societate strategică sensibilă, se înşeală.
Despre gazele de şist
Subiectul este absolut fals: noi încă nu ştim dacă avem gaz de şişt. Spre deosebire de Polonia, unde sunt zeci de sonde săpate, noi nu avem nicio sondă săpată. Nu ştim dacă avem de ce să ne certăm. Pe de altă parte, când exploatezi resurse nu e o activitate să fie cu zero risc. Este o diferenţă să exploatezi resurse sau să plantezi garoafe. Ne vom asigura că sunt folosite cele mai bune tehnologii. Problema din punct de vedere instituţional este la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), ei dau licenţe, ei monitorizează.
Despre situaţia Hidroelectrica şi Tarniţa
Ştiţi că avem 5 centrale în pompaj pe Olt? Avem 200 MW instalaţi în pompaj care nu au fost folosiţi niciodată din cauză că au fost retehnologizate. La Hidroelectrica, pe lângă "băieţii deştepţi", cele mai mari pagube le-au făcut cei care s-au ocupat de retehnologizări şi modernizări. Din luna aprilie vom face un test: noaptea, când energia este iefină, urcăm apa în baraj, iar ziua când este cerere vom vinde energie. Acesta este şi cel mai bun studiu de fezabilitate pentru Tarniţa.
Despre trecerea companiilor energetice la Ministerul Economiei
Instituţional vorbind nu am fost consultat. Ruperea ideii de privatizare de cea de administrare este o idee bună, pentru că s-a constatat că cei care administrează au tendinţa să nu dorească privatizare, mai iau bani prin consiliile din administraţie. Dar trecerea în funcţie de persoane şi de conjuncturi nu e recomandată. Oamenii din energie s-au zbătut să realizeze un departament pentru problemele de energie, nu ar trebui să stricăm ceea ce este bun.
Despre listarea Hidroelectrica în acest an putem să uităm, Complexul Oltenia este întârziat şi va avea loc în octombrie. Listarea Electrica este în grafic pentru luna iunie.
Despre exportul de energie
Nu vreau ca energia regenerabilă să devină un ţap ispăşitor, trebuie un echilibru. Ne ajută într-o anume măsură pentru că nu mai importăm gaze. Când eram la Comisia Europeană m-am luptat pentru ca România să aibă cea mai mică creştere, eu spuneam că tehnologiile trebuie să se maturizeze. E adevărat, Germania oferă cu o mână, dar ia cu altă mână pentru că se produc echipamente. În România, un procent de 25% rămâne în economia României, se fac drumuri, fundaţii, s-au mai deschis nişte firmuliţe, dar nu de o mare anvergură. Au fost nişte antreprenori locali care şi-au luat autorizaţii şi şi-au vândut nişte hârtii pe nişte milioane bune şi au venit nişte companii mare care credeau că schema va fi dusă la capăt. Dar realitatea a arătat că nu poate fi dusă, şi nu numai la noi. Mai mult, chiar şi cu tăierea recentă, România încă este în primele 6-7, sectorul regenerabil încă este foarte atractic chiar şi aşa. Sunt adeptul paşilor mărunţi.
Despre AGRI
Încă nu avem studiul de fezabilitate.
Despre energia termo
Mi-aş dori să păstrăm din punctul de vedere al securităţii energetice să păstrăm un mix energetic diversificat, cărbunele jucând un rol. Avem un mix foarte echilibrat, şi cărbune şi nuclear, şi gaze şi hidro. Am luat decizia de a propune în dezbatere publică ideea de eliminare a taxei de cogenerare pe exporturile de energie electrică. Cred că este bună pentru operatorii de energie convenţională. Oricum, dacă voiam să ne conectăm cu pieţele de energie din Ungaria, Polonia era o precondiţie să o eliminăm până la finele anului. Dacă vrem să devenim un jucător pe partea de energie trebuie să exportăm. Avem 20.000 MW instalaţi iar consumul este 8-9.000 MW.
Despre certificate verzi
În urma măsurii privind certificatele verzi, componenta de energie regenerabilă va înregistra o scădere cu 10-15%. Schema de sprijin este prea generoasă şi a fost greşit: eu am negociat la Comisia Europeană cea mai mică cotă de energie regenerabilă, dar pe urmă am adoptat o schemă foarte regenerabilă. Predecesorul meu, domnul ministru Niţă a luat cea mai bună decizie posibilă: fie continuam şi industria avea probleme, fie tăiam şi nu era bine. O să demarăm un grup de lucru, pentur revizuirea împreună a actualului sistem. Sunt un mare admirator pentru un altfel de sistem, respectiv certificate pentru garanţie. A fost propus de Marea Britanie şi dacă va fi aprobat de Comisia Europeană dorim să îl importăm şi în România, iar producătorii să opteze pentru unul dintre cele două sisteme.
Despre liberalizare
Calendarul de liberalizare este folosit câteodată ca pretext. Dar fără marii consumatori industriali, producătorii nu au ce face cu gazul. Pot să-l injecteze sau pot opri producţia, dar dacă o opresc, la unele zăcăminte nu mai poate fi reluată. Nimeni nu vrea scăderea producţiei.
Despre gazele natuale
El a afirmat că problematica preţurilor la gaze este responsabilitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), dar că din datele pe care le are, scăderile de preţ vor proveni ajustarea tarifelor de distribuţie şi din modificarea coşului de importuri. În acest moment, coşul de consum pentru populaţie regăseşte 95% producţie internă şi 5%, dar importurile vor fi reduse la 2,5%.
Ministrul a mai afirmat că marii producători interni, respectiv Romgaz şi Petrom au înregistrat o creştere de producţie. În acelaşi timp, el a afirmat că reducerea de consum este bună dacă provine din eficientizare, dar ar putea fi îngrijorătoare dacă vine din închideri de fabrici şi uzine.
Invitat în studioul Adevărul Live, alături de jurnaliştii Adina Vlad şi Liviu Iolu, ministrul delegat pentru Energie va explica situaţia marilor companii de stat din sectorul energetic, insolvenţa Hidroelectrica, a Regiei Autonome de Activităţi Nucleare, dar şi despre calendarul listărilor din acest an, agreat cu Fondul Monetar Internaţional.
S-a greşit când s-a stabilit schema de compensare a producătorilor de energie din surse regenerabile, ce face statul pentru a susţine industria afectată de creşterea costurilor cu energia şi cât va câştiga statul în plus după renegocierea nivelului redevenţelor sunt alte întrebări la care va răspunde Răzvan Nicolescu.
Mai puteţi citi:
Bomba socială din spatele certificatelor verzi
Preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta spun doar jumătăţi de adevăr în scandalul privind subvenţiile acordate energiei regenerabile, iar adevărata problemă o constituie posibilitatea închiderii unor capacităţi din industrie, minerit şi energie.
România riscă să piardă 6,3 miliarde de euro şi peste 500.000 de locuri de muncă din cauza liberalizării accelerate a pieţei gazelor naturale. Pentru a se evita dezindustrializarea României, cu efecte economice şi sociale majore, marii consumatori de energie, printre care şi ArcelorMittal Galaţi, cred că este necesară aplicarea unei perioade de tranziţie până la realizarea unei pieţe real competitive, fără monopoluri.
Răzvan Nicolescu, ministrul delegat pentru Energie vrea să înceapă un program de eficientizare a Electrocentrale Bucureşti (ELCEN), care ar urma asă includă şi schimbarea conducerii producătorului de energie electrică şi termică.
Costurile cu energia încep să frâneze creşterea industriei
Industria rămâne motorul economiei şi în acest început de an, dar costurile tot mai mari cu energia electrică şi gazele încep să frâneze progresul, în timp ce problemele din Ucraina ar putea afecta sectorul dacă situaţia se va precipita şi va deveni şi mai tensionată.
Transelectrica a emis un număr de 10,1 milioane de certificate verzi producătorilor de energie regenerabilă pentru electricitatea generată anul trecut, potrivit datelor postate pe site-ul OPCOM, operatorul pieţei de energie electrică.
Preţul energiei la consumatori creşte din ce în ce mai mult, deşi costurile de producţie au scăzut în ultimii ani, ceea ce preprezintă o anomalie, a declarat miercuri directorul general al Complexului Energetic Oltenia, Laurenţiu Ciurel.
Consumatorii de energie au plătit anul trecut 415,8 milioane de euro pentru a susţine energia regenerabilă prin sistemul de certificate verzi, cu 33,7% mai mult faţă de nivelul atins în 2012, de 310,8 milioane de euro, chiar dacă preţul pe certificat a scăzut cu 25%, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE), citate de Mediafax.
Se încarcă comentariile...
