Adevărata categorie defavorizată în România nu e cea a pensionarilor, ci a tinerilor

Tinerii sunt categoria de vârstă care înregistrează cea mai mare rată a şomajului, ei fiind adevărata categorie defavorizată din România, nu pensionarii, din cauza unui învăţământ deficitar, a unei lipse de corelare între învăţământ şi piaţa muncii, dar şi a unor aşteptări nerealiste din partea lor.

Populaţia activă a României număra 8,979 milioane de persoane, dintre care 530 de mii erau şomeri, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Şi, deşi rata şomajului la nivel naţional era de 5,9% şi continua să scadă faţă de anul precedent (6,8% în 2015), la categoria tineri realitatea era mult mai tristă: rata şomajului printre tinerii de 15-24 ani era de peste ori mai mare, respectiv de 20,6%. De asemenea, rata de ocupare a tinerilor a fost de 22,3%, faţă de rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), care a fost de 61,6%.

Patru cauze ale şomajului în rândul tinerilor

Învăţământul pe care îl avem acum este una din cauzele care duc la o rată mare a şomajului printre tinerii români. Potrivit economistului Mircea Coşea, învăţământul românesc are două lipsuri esenţiale: în primul rând nu pregăteşte forţă de muncă pentru cererea efectivă pe care o are piaţa, adică nu e orientat spre cererea efectivă în sens de meserii, de raport între facultăţi şi învăţământul profesional. În al doilea rând, există mari lipsuri în învăţământul liceal, care nu poate pregăti elevul să ia bacalaureatul. Rata foarte mare de elevi care nu iau bacalaureatul îi transformă în şomeri, pentru că ei nu au unde să se ducă. Spusele sale sunt confirmate şi de datele INS, care arată că rata de ocupare pentru cei cu nivel scăzut de educaţie, respectiv cei care nu au promovat bacalaureatul, era de numai 41%. În timp ce nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (86,2%), iar pentru cei cu nivel mediu de educaţie rata de ocupare era de 65,2%.

O altă cauză este, de asemenea, acordarea ajutorului social, deoarece cei care termină un liceu şi nu îşi găsesc loc de muncă iar un ajutor de şomaj de câteva luni de zile, ceea ce nu îi face să se intereseze de ocuparea unui loc de muncă şi rămân acasă, potrivit economistului.

De asemenea, spunea Coşea, o altă cauză, ce în economia occidentală se numeşte „efect italian”, este că din ce în ce mai mulţi tineri rămân în familia părinţilor, pentru că nu au posibilitatea să îşi creeze un loc de muncă, nu au posibilitatea să îşi întemeieze o familie, pentru că nu au case şi aşa mai departe. Şi atunci, stând cu părinţii, devin întreţinuţii lor.

Mai este o cauză colaterală, dar importantă, spune Coşea: tipul de educaţie pe care pe care îl primeşte astăzi tineretul. „Este o educaţie telenovelistică, care aduce în prim plan modele care nu au nicio legătură cu adevărata viaţă. Tinerii cred că tot ce zboară se mănâncă, cred că pot să facă bani din fel de fel de exemple pe care le au în faţă, vedete, fotbalişti etc. Dar modele astea, de a trăi fără să faci aproape nimic, duc la respingerea dorinţei de a ocupa un loc de muncă”, ne-a declarat el.

În toate aceste explicaţii, mai spune economistul, există o vină generală şi importantă: cea a statului român, care nu reuşeşte să creeze un sistem de stimulare a tinerilor pentru o carieră, pentru locul de muncă.

„Nu se acreditează o idee: aceea că adevărata categorie defavorizată în România nu sunt pensionarii, sunt tinerii, din categoria asta de vârstă, care nu beneficiază de niciun fel de sprijin de niciun fel de stimulent şi care practic trăiesc din aproape nimic”, a declarat Coşea.

Când vom atinge nivelul de ocupare din statele dezvoltate

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani din România, un indicator al gradului în care populaţia este activă din punct de vedere economic, a crescut uşor anul trecut, până la 66,3%. Ţara noastră rămâne, însă, sub ţinta naţională, de 70% rată de ocupare, fixată pentru anul 2020. Potrivit statisticilor Eurostat, România se situa, în 2015, pe locul 24 în rândul celor 28 de membre ale Uniunii Europene după rata de ocupare a forţei de muncă.

Barbu Mateescu, sociolog, consideră că 70% rată de ocupare vom avea atunci când ruralul va ocupa o pondere mai mică în totalul populaţiei. „Evident nu e vorba doar de o schimbare formală, şi mâine sute de comune pot fi declarate oraşe prin lege, în practică e vorba de schimbarea stilului de viaţă, care implică multe, de la modalităţile de accesare a resurselor economice la calitatea vieţii (învăţământul din rural, sănătate, etc)”, spune el.

Rată de ocupare scăzută la tineri, vârstnici, femei şi studii primare

Datele INS mai arată că probleme în ceea ce priveşte rata de ocupare se regăsesc în principal în rândul tinerilor, seniorilor, femeilor şi persoanelor cu nivel scăzut de educaţie. Potrivit lui Mateescu, cele patru grupuri sunt afectate de cauze precum: munca la negru, care nu e măsurată, dependenţa financiară de un membru al familiei aflat la muncă în străinătate, într-un oraş mare sau pur şi simplu singurul capabil să lucreze, sau probleme de sănătate majore, care împiedică munca deşi ea ar fi necesară (bătrânii noştri de 70 de ani nu au aceeaşi stare fizică precum bătrânii de 70 de ani din alte ţări, motivele fiind accesul slab la un sistem medical prost, lipsa culturii prevenţiei şi climatul economic prost din anii '80 şi '90, care a dus la alimentare precară).