Acrobaţiile bugetare ale Guvernului Ponta

Guvernul a aprobat, prin derogare de la legislaţia în vigoare, cea de-a treia rectificare bugetară, însă Consiliul Fiscal avertizează că plata în avans a sumelor câştigate de bugetari în instanţă nu va ajuta prea mult pentru atingerea ţintei de deficit pe anul viitor.

Executivul se prevalează de faptul că România are un surprinzător excedent bugetar de 0,29% din Produsul Intern Brut (PIB) pe primele zece luni din acest an, în vreme ce Consiliul Fiscal contraatacă şi spune că excedentul vine din reducerea investiţiilor publice, nu dintr-o colectare mai performantă.

Rectificarea suplimentează bugetele Justiţiei, Agriculturii, Transporturilor, Educaţiei, Apărării, în principal pentru plata în avans a titlurilor executorii pentru bugetari, dar taie din sumele alocate Preşedinţiei, Parlamentului, Externelor şi Economiei. Atât veniturile, cât şi cheltuielile bugetului general consolidat cresc cu câte 1,3 miliarde de lei, iar deficitul se menţine ca valoare la 14,7 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o pondere de 2,2% în PIB.

Ponta atacă experţii

Premierul Victor Ponta a declarat că nu înţelege opinia Consiliului Fiscal, din moment ce oricum aceste sume trebuiau plătite anul viitor, în vreme ce delegaţiile Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi a Comisiei Europene (CE) sunt deja de acord cu rectificarea. „Putem să nu mai plătim nimic din ce trebuie să plătim în 2015, terminăm anul cu deficit 0,2% din PIB, dar la anul tot trebuie să plătim titluri executorii, arierate, tor ceea ce vine din anii din urmă. Este o decizie cu care sunt de acord Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Nu am să înţeleg niciodată punctul de vedere al celor de la Consiliul Fiscal, care spun să nu plătim ceea ce avem de plătit prin hotărâri judecătoreşti. Această rectificare ne ajută să plătim hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile câştigate de profesori, de funcţionari publici, de magistraţi şi este prima dată când nu vom mai avea deloc arierate la firme private ale Guvernului central sau autorităţilor locale“, a afirmat Ponta, ieri, în şedinţa de guvern.

La fel, Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget, a afirmat că titlurile executorii acumulează dobânzi penalizatoare, iar acestea afectează în proporţie de 0,1%-0,2% deficitul de anul viitor calculat conform metodologiei ESA. Problema este că, potrivit acestei metodologii, sumele intră în calculul deficitului chiar din momentul deciziei instanţelor, şi nu în momentul plăţii. 

Un nou artificiu legislativ

Consiliul Fiscal reclamă că rectificarea bugetară este ilegală, din moment ce legislaţia prevede că nu pot exista mai mult de două astfel de operaţiuni într-un an. Or, acum Guvernul o operează pe cea de-a treia, suspendând efectele legii printr-un tertip. Anterior, prevederea care limita abilitatea Guvernului de a face rectificări pe bugetul de stat a fost inclusă tocmai pentru a nu mai acorda pomeni electorale şi pentru a forţa autorităţile să fie mai responsabile cu proiecţia şi execuţia bugetară.

De altfel, Consiliul Fiscal consideră că cea de-a treia rectificare „este dovada unei evidente incapacităţi administrative de programare şi execuţie a bugetului“.

Dezastru la investiţii

Problemele sunt evidente, în special, la capitolul investiţiilor, unde nivelul a scăzut îngrijorător. Astfel, la finele lunii octombrie cheltuielile cu investiţiile erau mai mici cu 2,3 miliarde de lei faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut, în condiţiile în care la nivelul întregului an 2014 programarea bugetară indica faptul că o să avem investiţii mai mari cu 5,8 miliarde de lei decât în 2013.

„Din punctul de vedere al Consiliului Fiscal, situaţia este departe de a reflecta o bună gestiune şi execuţie a bugetului public, fiind dimpotrivă mărturia unei evidente incapacităţi la nivelul administrării portofoliului de proiecte de investiţii publice, de natură să inducă nejustificat un impuls fiscal negativ în economie“, conform Consiliului Fiscal. Aceasta susţine că programul de investiţii publice consemnează o reducere cu încă 1,3 miliarde de lei faţă de nivelul din cea de-a doua rectificare, în condiţiile în care aceasta tocmai ce a fost făcută în septembrie.

Taxele petroliere se menţin şi în 2015

Atât premierul Victor Ponta, cât şi ministrul Bugetului, Darius Vâlcov, au anunţat că sistemul actual de redevenţe va fi prelungit şi în 2015 pentru a putea trece la negocieri cu companiile din domeniile petrolier şi gazier, cât şi pentru consultări cu opinia publică. Ponta a invocat din nou „predictibilitatea“: „Ce mare companie din energie care investeşte miliarde de euro va spune «Da, aţi discutat azi, pe 3 decembrie, aţi adoptat-o pe 7 decembrie şi pe 1 ianuarie mă puneţi să îmi fac tot planul de afaceri pe nişte reguli pe care le luaţi peste noapte»“, a precizat el.

Ponta ştia încă din 2012, de când a fost numit premier, că sistemul actual de redevenţe va expira în 2014, dar nicio consultare publică nu a avut loc şi niciun draft de lege nu a fost prezentat. În prezent, redevenţele petroliere se situează între 3,5% şi 13,5% din valoarea producţiei, Guvernul neavând posibilitatea de a modifica aceste procente din anul 2004, când au fost înscrise în legea de privatizare a Petrom. Statul colectează anual în jur de un miliard de lei din aceste redevenţe.

Investiţiile, sacrificate şi anul viitor

Guvernul va fi forţat să taie şi în 2015 din cheltuielile pentru investiţii, asta în condiţiile în care Executivul trebuie să se încadreze în ţinta de deficit structural de 1% din PIB (1,4% pe cash), dar, în acelaşi timp, să acopere găurile bugetare generate de reducerea CAS cu cinci puncte procentuale, indexarea pensiilor, reducerea taxei pe stâlp, dar şi de alte promisiuni electorale. 

Reducerea CAS are un impact bugetar de 5 miliarde de lei, iar indexarea pensiilor va crea un alt gol de 2,7 miliarde de lei. Concomitent, Executivul a promis creşterea salariilor în sănătate şi educaţie. Pe de altă parte, în ultimii cinci ani, statul a cheltuit foarte mult pe proiecte ineficiente, iar în alte cazuri o serie de şantiere au fost pornite şi, ulterior, abandonate. Guvernul a majorat anul trecut bugetul Ministerului Dezvoltării, iar preşedintele Traian Băsescu a acuzat atunci că banii colectaţi din acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litru se vor scurge pe astfel de cheltuieli cu caracter electoral şi fără mare utilitate.

Premierul Victor Ponta, care va avea marţi dimineaţă prima întâlnire cu misiunea comună FMI-CE, a solicitat Ministerului Finanţelor să facă simulări în special pe reducerea cheltuielilor, pentru a putea respecta promisiunea din campania electorală că taxele şi impozitele nu vor fi majorate în 2015.