Acordul cu FMI, în pragul colapsului. Experţii cer un deficit de 0,9% din PIB. Guvernul: Este inacceptabil. Ponta: Nu cred că acordul se rupe

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI la Bucureşti, negociază cu guvernanţii în aceste zile asupra proiectului de buget pentru 2015 FOTO Adevărul
Andrea Schaechter, şefa misiunii FMI la Bucureşti, negociază cu guvernanţii în aceste zile asupra proiectului de buget pentru 2015 FOTO Adevărul

Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) cer Guvernului să reducă deficitul bugetar pentru anul viitor la 0,9% din Produsul Intern Brut (PIB), solicitare pe care partea română o consideră inacceptabilă, luând astfel în calcul întreruperea discuţiilor dacă nu este agreat un deficit bugetar de 1,4% din PIB.

UPDATE Ponta: Nu cred că acordul cu FMI se rupe

Premierul Victor Ponta spune că nu crede, la acest moment, că acordul României cu FMI va fi rupt, explicând că este o perioadă de negocieri care pot fi dure, dar arată că un deficit de 0,9% este inacceptabil şi că esenţială este discuţia cu Comisia Europeană, deoarece "acolo sunt marile probleme".


UPDATE FMI cere Guvernului un deficit bugetar de numai 0,9% din PIB în 2015 pe fondul execuţiei bugetare peste aşteptări din acest an

Propunerea FMI ca România să se încadreze într-un deficit bugetar de 0,9% din PIB în 2015 vine pe fondul execuţiei bugetare cu mult peste aşteptări din acest an, când se estimează că se va întrgistra un deficit bugetar de 1,5% din PIB faţă de ţinta agreată de 2,2% din PIB, au declarat surse oficiale pentru zf.ro. Astfel, pentru a avea consolidare fiscală, adică reducere în continuare a deficitului bugetar, FMI a venit cu propunerea ca bugetul pentru anul 2015 să fie construit pe un deficit de 0,9% din PIB. Execuţia bugetară din primele 10 luni ale acestui an a fost pe excedent de 0,29% din PIB, faţă de un deficit de 1,2% din PIB în aceeaşi perioadă a anului trecut. Guvernul a înregistrat în primele opt luni ale acestui an deficite mici, iar în septembrie şi octombrie a fost pe excedent pe fondul unei uşoare creşteri a veniturilor, dar mai ales pe fondul scăderii semnificative a investiţiilor. 


UPDATE Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget: În niciun caz nu vom pleca în negocieri de la un deficit bugetar mai mic de 1,4% din PIB

"Îi aşteptăm la discuţii pe reprezentanţii FMI şi ai Comisiei Europene. Nu este vorba că nu ne înţelegem, discuţiile vor fi la ora 15.00. Ieri a avut loc o discuţie tehnică, în cadrul căreia cei de la FMI au venit cu solicitarea ca negocierile să înceapă de la un deficit bugetar de 0,9% din PIB. Ei invocă discrepanţele istorice dintre deficitul ESA şi deficitul cash, însă ele nu vin din anul 2014, ci din 2012, din 2013, iar ei vor să aplice acest lucru în 2015. În niciun caz nu vom pleca la negocieri de la un deficit mai mic de 1,4% din PIB, mi se pare corect să nu schimbăm regulile în timpul jocului. Vom continua discuţiile, vom discuta pe partea de venituri, pe partea de cheltuieli, pe partea de investiţii. Toate aceste discuţii vor porni de la un deficit de 1,4% din PIB. Nu las de la mine sau de la dumneavoastră acest 0,5%, ci las din economia românească, iar eu nu sunt de acord cu acest lucru. Vrem să închidem acest buget fără creşteri de taxe şi cu un deficit bugetar de 1,4% din PIB. Cred că orice om aflat în situaţia mea s-ar lupta ca acest deficit să nu coboare sub 1,4% din PIB, ci chiar să mergem la un deficit de 1,9%, chiar mai mult, pentru a putea acoperi cheltuielile pentru cofinanţare şi pentru armată. Sub nicio formă nu vom lua în calcul să sacrificăm economia românească", a declarat Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget. 

Întrebat dacă există posibilitatea ca acordul cu FMI să fie rupt dacă nu este acceptat un deficit bugetar mai mic de 1,4% din PIB pentru 2015, Darius Vâlcov a spus că nu poate pleca cu astfel de supoziţii în discuţiile cu finanţatorii internaţionali. 

La negocierile de la ora 15.00 cu delegaţia FMI şi a Comisiei Europene vor participa Darius Vâlcov, ministrul delegat pentru Buget, şi Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor. 


Solicitarea unui deficit bugetar de sub 1% a fost avansată joi seara, cu argumentul că nu mai trebuie să existe o diferenţă între deficitul pe ESA (unde deficitul nu este calculat pe baza plăţilor efective realizate într-un an, ci pe baza angajamentelor de plată şi a termenelor legale pentru achitarea obligaţiilor) şi cel pe cash (care cuprinde cheltuielile efectuate), aşa cum s-a întâmplat în anii anteriori.

O nouă rundă de negocieri este programată să înceapă la ora 15.00.

Diferenţa de viziune dintre FMI şi CE, pe de-o parte, şi Guvernul român a fost confirmată de către ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, în intervenţii televizate, care a precizat că această solicitare nu va fi acceptată sub nicio formă şi că singurul său mandat este ca deficitul bugetar pentru anul viitor să fie fixat la 1,4%, cu o posibilă majorare pentru co-finanţări la proiectele europene de investiţii.

Delegaţia Fondului Monetar internaţional şi a Comisiei Europene se află în România în perioada 2-10 decembrie pentru a discuta cu guvernanţii proiectul de buget pentru 2015. 

La începutul misiunii finanţatorilor externi în România, guvernanţii au anunţat că Executivul va negocia cu experţii FMI şi ai Comisiei Europene un deficit pentru 2015 de 2-2,1% din PIB, procentajul suplimentar de 0,6-0,7% urmând să fie utilizat exclusiv pentru armată şi co-finanţare.

Ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul viitor este de 1,4% din PIB, care corespunde unui deficit structural de 1% din PIB, pe care România s-a angajat să îl atingă în 2015.

Potrivit mai multor surse, simulările realizate în acest moment la Ministerul Finanţelor Publice vizează reducerea cheltuielilor prin tăieri de la aproape toate ministerele, fiind greu de crezut că experţii FMI şi CE ar accepta o proiecţie de majorare a veniturilor dincolo de ajustarea liniară cu estimarea de creştere economică nominală.

Atât Consiliul Fiscal, cât şi experţi din Ministerul Finanţelor estimează că este nevoie de o ajustare de cel puţin 15 milliarde lei, iar dacă se elimină cheltuielile de apărare şi co-finanţare este vorba de o gaură de acoperit de minim 10 miliarde lei.

Premierul Victor Ponta a solicitat Ministerului Finanţelor să facă simulări în special pe reducerea cheltuielilor, pentru a putea respecta promisiunea din campania electorală că taxele şi impozitele nu vor fi majorate în 2015.

Finanţele trebuie să acopere în principal găuri bugetare care vin din măsurile adoptate de Guvern de la mijlocul acestui an şi care au dus şi la suspendarea acordului cu FMI şi CE. Reducerea CAS are un impact negativ bugetar de circa 5 miliarde lei, la care se adaugă alte măsuri promise în perioada electorală, printre care majorări de pensii şi salarii peste indexarea cu rata inflaţiei.

Până în prezent Finanţele au anunţat doar că accizele exprimate exclusiv în lei şi îngheţate pentru 2015 la nivelul din acest an, la un curs 4,738 lei/euro, vor fi indexate în următorii ani cu rata anuală a inflaţiei calculată la finele lunii septembrie. 

Indicaţii despre intenţiile Guvernului în negocierile cu FMI a dat chiar ministrul delegat pentru Buget, Darius Vâlcov, care a declarat că Executivul vrea să ceară derogare pentru cheltuieli suplimentare cu apărarea de circa 0,3% din PIB şi o parte din cofinanţările necesare în 2015, estimate la peste 10 miliarde de lei.

Surse oficiale au declarat pentru Mediafax că săptămâna trecută Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a avut o întâlnire pe această temă cu comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Pierre Moscovici.

Întrucât execuţia bugetară din acest an a fost ţinută foarte strâns, în principal pe partea de investiţii publice, Finanţele au înregistrat la octombrie surplus bugetar, astfel că Guvernul a aprobat miercuri o a treia rectificare bugetară pentru plata unor beneficii salariale câştigate în justiţie şi a unor obligaţii ale ANRP.

Această rectificare nu ajută însă construcţia bugetară pentru anul 2015, întrucât ţintele convenite cu FMI şi Comisia Europeană vizează deficitul calculat potrivit ESA, ori drepturile salariale au fost deja introduse în deficitul ESA la momentul în care au fost câştigate şi au devenit o obligaţie certă pentru stat.

Mai mult, mutarea cheltuielilor de investiţii pentru 2015 creşte deficitul pe ESA şi va pune presiuni suplimentare pentru ajustări structurale, pentru ca România să atingă angajamentul din MTO (Medium Term Objective) stabilit prin Pactul Fiscal.

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, a afirmat că propriile calcule, care indică pentru 2015 un deficit bugrtar mult peste 2,8% din PIB, diferă de prognoza Comisiei Europene şi estimările autorităţilor întrucât acestea au avut în vedere doar ce a fost publicat în Monitorul Oficial până în luna octombrie, iar de la acel moment Guvernul a mai aprobat o serie de acte normative cu impact fiscal.

Preşedintele Băsescu a declarat, joi, că îi aminteşte premierului că nu a fost în consens cu el privind reducerea CAS şi că l-a "atenţionat" că vor fi probleme în alcătuirea bugetului, adăugând că ştie că acesta ar avea dificultăţi şi nu ar vrea ca rezolvarea să fie o întrerupere a acordului cu FMI.

"Am auzit de la domnul prim-ministru Victor Ponta apelul la consens, spunând că a fost un adevărat consens cu CAS, cu reducerea CAS şi că efectul a fost foarte bun. Îi aduc aminte că nu a fost în consens cu mine. L-am atenţionat că va avea probleme majore în alcătuirea bugetului şi respectarea termenelor şi a Tratatului fiscal şi a angajamentelor pe care România le are de reducere a deficitului până la situaţia în care să nu ne mai creştem datoria publică, pentru că de fapt aici este cheia procesului de reducere continuă a deficitului. Să ajungem să nu mai împrumutăm bani pentru a executa bugetul. Ştiu că în momentul de faţă are dificultăţi, nu ştiu cum le va rezolva. Nu aş vrea însă ca rezolvarea să fie o întrerupere a acordului cu FMI, pentru că România a trecut de mult de faza la care nu era capabilă să ducă până la capăt un acord cu FMI", a spus Băsescu, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

El a menţionat că ţara noastră "a trecut demult de această fază" şi a arătat că, dacă nu s-ar continua acordul, ar fi "o mare bilă neagră" şi pentru Fond.

Ştire în curs de actualizare

Mai puteţi citi: 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite