A fost desemnată compania care va moderniza Podul de la Grădiştea, în paragină de 15 ani. Când vom avea tren direct către Bulgaria

La mai bine de 15 ani de când România nu mai are un tren direct către Bulgaria, din cauză că Podul de la Grădiştea s-a prăbuşit, Ministerul Transporturilor anunţă că a desemnat firma care va moderniza această linie ferată şi podul.

Mai precis, firma austriacă PORR Construct a câştigat licitaţia derulată de către Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA pentru modernizarea liniei CF Bucureşti Nord - Jilava - Giurgiu - Nord Frontieră (Lot 1). Compania a fost singura care a depus ofertă pentru această investiţie.

Proiectul este estimat să coste 460 milioane de lei din fonduri nerambursabile şi va fi gata în 30 de luni. Finanţarea provine din fonduri externe nerambursabile, aferente cadrului financiar 2014 – 2020.

„Un pas decisiv pentru ştergerea unei ruşini naţionale în domeniul feroviar. După mai bine de 15 ani de la momentul la care podul de la Grădiştea s-a prăbuşit, contractul de reconstrucţie a noului pod pentru redeschiderea circulaţiei pe linia de calea ferată Bucureşti-Giurgiu, în dreptul localităţii Grădiştea, a fost deblocat. A fost stabilită oferta câştigătoare la licitaţia pentru modernizarea liniei CF Bucureşti Nord - Jilava - Giurgiu - Nord Frontieră (Lot 1)”, a transmis secretarul de stat în Ministerul Transporturilor Ionel Scrioşteanu.

Potrivit lui, redeschiderea acestui pod este foarte importantă: pentru reluarea traficului internaţional feroviar în relaţia Bulgaria, Grecia, Turcia, pentru reintroducerea trenurilor metropolitane pentru comunităţile din sudul Bucureştiului şi arealul municipiului Giurgiu, pentru asigurarea accesului la locurile de muncă, pentru deschiderea unei legături feroviare pentru locuitorii de la noi, dar şi pentru cetăţenii din Nordul Bulgariei, pentru asigurarea accesului la Aeroportul Otopeni.

Ce lucrări vor fi efectuate

Obiectivul pentru Lotul 1 este redeschiderea circulaţiei feroviare pe pod peste râul Argeş, între Vidra şi Comana.

Licitaţia vizează întocmirea proiectului tehnic şi execuţia lucrărilor de modernizare, în conformitate cu legislaţia şi reglementările tehnice în vigoare, între Vidra şi Comana (inclusiv staţia Comana), de la km 18+180 (capătul Y al staţiei Vidra), până la km 30+200 (capătul Y al staţiei Comana), inclusiv mai multe poduri de cale ferată, respectiv:

- pod CF km 23+607 peste râul Argeş, între Haltele Vidra şi Grădiştea, care asigură supratraversarea căii ferate peste râul Argeş. În zona râului Argeş, traversarea va fi asigurată printr-o suprastructură de cale simplă, tip grindă cu zăbrele, cu deschideri de 70m+145m+70m, cuvă de balast. Pe malul stâng al Argeşului (direcţia Bucuresti) se vor executa viaducte de acces cu 8 deschideri de 30 m, iar pe malul drept (direcţia Giurgiu) se vor executa viaducte de acces cu 23 deschideri de 30 m şi 3 deschideri de 33 m.

- pod km 18+265 peste râul Sabar.Noul tablier va avea deschiderea de 45 m.

- pod km 18+402 peste râul Sabar. Noul tablier va avea deschiderea de 45 m

- pod km 28+375 peste râul Neajlov. Noul tablier va avea deschiderea de 70 m.

Proiectarea va dura 6 luni, iar execuţia lucrărilor 24 luni.

Valoarea estimată pentru proiectarea/execuţia Lot 1 este de 458.962.965,47 lei fără TVA. Finanţarea provine din fonduri externe nerambursabile, aferente cadrului financiar 2014 – 2020.

În august 2019, CFR Infrastructură mai lansase o licitaţie pentru această linie ferată, însă ea a fost anulată în octombrie, după ce nu a fost depusă nicio ofertă.

Epopeea celei mai vechi linii ferate din România

Pe scurt, linia Bucureşti-Giurgiu, cea mai veche cale ferată din România şi legătura Capitalei cu Sofia, stă închisă de 15 ani pentru că vechiul pod (din 1867) de la Grădiştea peste Râul Argeş a fost luat de ape.

Lângă acesta este unul „nou”, din 1989, doar pe jumătate construit, supraînălţat, care trebuia să înlocuiască vechea trecere odată cu finalizarea Canalului Dunăre-Argeş-Bucureşti. Nici canalul, nici podul nu au fost însă terminate vreodată.

Drept urmare, CFR Infrastructură a decis să demoleze complet ambele poduri şi să facă un al treilea, de 1,13 km, atrăgea atenţia, la începutul anului trecut, Asociaţia Pro Infrastructură. Motivul unui pod atât de lung ar fi ca să încapă navele de pe Canalul Dunăre-Bucureşti. „Deci s-a decis execuţia unui pod lângă un pod de lângă un alt pod care ar trece peste un canal inexistent care, cel mai probabil, nu va fi gata niciodată”, spun reprezentanţii Asociaţiei.

Drumul Bucureşti-Giurgiu, prin Videle                                                                                         

În prezent, un călător care vrea să ajungă din Bucureşti în Giurgiu sau invers trebuie să ocolească prin Videle. În loc să parcurgă 74 de kilometri, călătorii fac, prin varianta ocolitoare, 118 km. Şi timpul călătoriei este mare: în loc de o oră, ei fac chiar şi trei ore.