ANALIZĂ Şoferii şi industriaşii au salvat bugetul în primul semestru: accizele şi "taxa pe stâlp" au adus cele mai mari creşteri ale încasărilor

ANALIZĂ Şoferii şi industriaşii au salvat bugetul în primul semestru: accizele şi

Acciza suplimentară pe carburanţii auto a adus peste 400 de milioane de lei în plus la buget

Majorarea forţată a accizelor şi introducerea taxei pe construcţii speciale au adus în primele şase luni două miliarde de lei în plus la buget. Proprietarii de autovehicule şi de companii industriale au dus greul acestor plăţi.

În primele şase luni din acest an, veniturile bugetare au crescut cu 2,83 miliarde de lei (+2,9%) faţă de aceeaşi perioadă din 2013, arată datele din execuţia bugetară publicate de Ministerul Finanţelor.

Cea mai mare parte din acest plus – două miliarde de lei – a venit din creşterea forţată a accizelor aplicată în ianuarie, din acciza suplimentară pe carburanţi, aplicată în aprilie, şi din „taxa pe stâlp“, aplicată în mai.

Fără aceste măsuri, creşterea veniturilor ar fi fost mai mică de un miliard de lei.

Accizele, „ingineria“ de un miliard de lei

Dacă până în 2013 accizele se calculau în funcţie de cursul de schimb publicat de Banca Centrală Europeană la data de 1 octombrie a anului precedent, în 2014 aceste taxe se indexează cu rata inflaţiei.

Mai exact, pentru 2014, este luată în calcul rata anuală a inflaţiei din luna septembrie, de 4,77%, care se adaugă referinţei de 4,5223 lei/euro anunţate la 1 octombrie 2012.

Cotaţia accizei echivalează, astfel, cu un curs de schimb de 4,738 lei/euro.

În cazul în care s-ar fi continuat şi în 2014 calculul accizei pe baza cursului de la 1 octombrie 2013, cotaţia ar fi fost de numai 4,4485 lei/euro, semnificativ mai mică decât cea din anul anterior.

Implicit, românii ar fi plătit în acest an sume mai mici sau cel mult egale cu cele din 2013 la accizele pe carburanţi, tutun, cafea, alcool şi celelalte produse din această categorie.

Dar şi la buget ar fi fost o încasare mai mică, fapt care nu le-ar fi convenit administratorilor de la Finanţe. Asta pentru că, pe un curs mai mic şi cu acelaşi nivel de consum, încasările din accize ar fi scăzut proporţional, iar un calcul la şase luni arată un posibil minus de 162,5 milioane de lei.

Iată, însă, că accizele se stabilesc pe baza inflaţiei (care a dat o creştere) şi nu pe baza cursului de schimb (care ar fi dat o scădere), astfel că şi încasările din această sursă au avansat, iar calculul la şase luni arată un plus de 475,5 milioane de lei din această sursă.

În locul scăderii de 162,5, avem o creştere de 475,5 milioane de lei a încasărilor din accize în primele şase luni.

Aşa că adevăratul plus este de 638 de milioane de lei, obţinut numai prin schimbarea metodei de calcul.

O altă „inginerie“ bugetară a fost aplicată din aprilie, când – deşi România era deja aliniată la nivelul mediei UE cu acciza la carburanţi – Guvernul a introdus acciza suplimentară de 7 eurocenţi/litru la motorină şi benzină.

Plusul de încasări din această sursă a fost de peste 400 de milioane de lei, dar urmează să se estompeze pentru că, de la 1 iulie, marilor transportatori li se va restitui 4 eurocenţi/litru din această acciză suplimentară.

Per total, din accize s-a încasat cu 1,087 miliarde de lei mai mult la buget (11,05 miliarde de lei în primul semestru din acest an faţă de 9,96 miliarde de lei în aceeaşi perioadă din 2013), datorită în cea mai bună măsură metodologiilor... originale descrise mai sus.

Proprietatea, cu 35% mai „scumpă“

Una dintre cele mai consistente creşteri de venituri bugetare a fost consemnată, în primul semestru, la categoria „Impozite şi taxe pe proprietate“: 3,69 miliarde de lei, faţă de 2,73 miliarde de lei în aceeaşi perioadă din 2013 (+35%).

Pentru comparaţie, creşterea din 2013 faţă de 2012 a fost de doar 9,5%, de la 2,4 la 2,7 miliarde de lei.

Desigur, plusul din acest an a venit în urma aplicării taxei pe construcţii speciale, din care prima tranşă (50%) a fost plătită în luna mai de către proprietarii de construcţii din această categorie. A doua tranşă va fi plătită în septembrie.

Aşadar, încă aproape un miliard de lei, peste cel din accizele plătite de şoferi, a intrat în buget de la proprietarii de companii industriale – principalii deţinători de structuri catalogate drept construcţii speciale. Două miliarde de lei din totalul avansului de 2,9 miliarde de lei al veniturilor.

Este evident că, fără aportul proprietarilor de autovehicule şi al industriaşilor şi, de fapt, fără cele două „inovaţii“ bugetare (accize majorate forţat şi taxa pe stâlp), creşterea încasărilor bugetare ar fi fost mai mică de un miliard de lei.

În aceste condiţii, este limpede că va fi nevoie în continuare de diverse „inovaţii“ pentru a asigura creşterea încasărilor bugetare ce va fi atât de necesară în 2015.

Deficitul bugetar s-a dublat în iunie

Decalajul dintre veniturile şi cheltuielile publice – deficitul bugetar – s-a dublat în luna iunie şi a ajuns la 0,5% din PIB la finele primului semestru.

Asta chiar în condiţiile în care veniturile au crescut cu 2,9% în termeni nominali faţă de primele şase luni din 2013, iar cheltuielile s-au redus cu 0,3%, mai reiese din datele Ministerului Finanţelor.

La sfârşitul lunii iunie, veniturile totalizau 100,4 miliarde de lei (15,2% din PIB), iar cheltuielile au ajuns la 103,9 miliarde de lei (15,7% din PIB), rezultând un deficit de 3,5 miliarde de lei.


Alba-neagra cu majorarea CASS

Luni dimineaţa, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Dorel Săndesc a anunţat o posibilă majorare a contribuţiilor de asigurări sociale de sănătate (CASS) de la 10,7% la 14% în 2015, însă vestea a fost urgent infirmată de către conducerea ministerului.

Chiar ministrul Nicolae Bănicioiu a ţinut să sublinieze în mod special că aceste contribuţii nu vor creşte „nici în acest an şi nici în anii următori“.

Mai mult, după ce Dorel Săndesc a spus că majorarea CASS a fost discutată cu FMI şi apreciată ca „justificată“ de către finanţatorii internaţionali, Nicolae Bănicioiu a precizat că Ministerul Sănătăţii „nu a discutat cu Fondul Monetar Internaţional şi nici cu alte organisme internaţionale o eventuală creştere a contribuţiilor la sănătate“.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: