Şase efecte negative ale ordonanţei 114 pentru piaţa gazelor din România. Cum vor fi afectaţi consumatorii casnici

Ordonanţa 114 va avea efecte negative asupra pieţei de gaze naturale şi a întregii economii din România, afectând în cele din urmă consumatorul, arată un studiu prezentat de Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA) şi efectuat de Deloitte.

Studiul relevă faptul că OUG 114 va duce la reducerea veniturilor la bugetul de stat, periclitarea siguranţei aprovizionării cu gaz natural, la diminuarea competiţiei pe piaţă, eşecul de a proteja consumatorii casnici, precum şi la limitarea exporturilor, dar şi la riscul declanşării unor investigaţii la nivel europena pe tema unui potenţial ajutor de stat pentru consumatorii industriali.

1. Reducerea veniturilor la bugetul de stat

Efectele colaterale ale acestui act normativ ar putea depăşi impactul specific asupra industriei de gaze şi ar genera efecte negative directe şi indirecte asupra întregului mediu de afaceri şi a societăţii. Reducerea veniturilor la bugetul de stat cu o valoare estimată la 2,26 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 17% din totalul beneficiilor sociale plătite de la bugetul de stat în 2017 este un exemplu de efect direct.

2. Periclitarea siguranţei aprovizionării cu gaze naturale

Perturbarea pieţei de gaze naturale şi supra-reglementarea duce la modificarea planurilor de investiţii şi revizuirea iniţiativelor de sprijin regional, cu efecte potenţiale în cascadă asupra coridoarelor şi hub-urilor integrate regionale şi europene. De la un rol promiţător de furnizor regional de securitate energetică, România ar ajunge să suplimenteze importurile de gaze naturale din afara UE, pentru a putea satisface consumul intern.

3. Potenţial ajutor de stat ilegal pentru consumatorii industriali                            

Consumatorii industriali din România vor beneficia de un preţ la gaze naturale din producţie internă plafonat în mod arbitrar, la un nivel semnificativ inferior preţului de piaţă local/regional; aceştia vor trebui să răspundă imediat la acuzaţiile companiilor similare din state membre privind acordarea de ajutor de stat. Recentele investigaţii anti-dumping efectuate de UE cu privire la companiile din ţări terţe ce au achiziţionat gaze naturale la preţuri preferenţiale (de exemplu, Federaţia Rusă, SUA, Trinidad Tobago) indică un risc serios în această privinţă.

4. Diminuarea concurenţei şi discriminarea producătorilor faţă de furnizori

Piaţa concurenţială a gazelor naturale va înceta să existe în perioada aprilie 2019 – martie 2022. Restricţiile impuse de a vinde gaze naturale produse local la un preţ plafonat, către destinaţii fixe vor face ca tranzacţionarea să fie inutilă (furnizor-furnizor). Concurenţa în producţia de gaz va scădea, întrucât producătorii locali de mici dimensiuni nu vor fi capabili să îşi finanţeze operaţiunile la preţul nou. Producătorii locali de gaz (titulari ai licenţelor de furnizare) vor trebui să vândă producţia la un preţ limitat, în timp ce alţi furnizori locali/străini vor putea să revândă cantitatea respectivă de gaze naturale către partenerii lor (consumatorii non-casnici) cu o marjă nelimitată. Producătorii locali de gaze naturale (titulari ai licenţelor de furnizare) vor fi obligaţi să plătească 2% din valoarea producţiei de gaze naturale, în timp ce furnizorii sunt obligaţi să plătească o taxă de 2% din marja operaţională, iar producătorii străini/importatorii nu vor fi obligaţi să plătească nicio astfel de taxă.

5. Eşec în furnizarea unui serviciu public sustenabil pentru consumatorii casnici

Deşi interesul consumatorului casnic apare ca fiind în centrul acestor măsuri de reglementare, impactul lor multiplu asupra preţului final (de exemplu, taxa de 2% din cifra de afaceri, recuperarea pierderilor înregistrate în trecut de furnizorii consumatorului casnic) vor determina, în cel mai bun caz, menţinerea preţului final la nivelul celui actual, până în februarie 2022. Cu toate acestea, măsurile vor conduce la înregistrarea de pierderi suplimentare (în cazul în care ANRE stabileşte un preţ fix către consumatorul casnic, pierderi ce ar trebui recuperate oricum la un moment ulterior), sau la un preţ final mai mare, contrar scopului OUG 114/2018. România ar trebui să evalueze cu atenţie implementarea adecvată a conceptului de consumator vulnerabil, să acorde sprijin financiar direct celor care au nevoie şi să evite subvenţionarea gospodăriilor care depăşesc venitul mediu la nivel regional/naţional.

6. Limitarea exportului de gaze naturale produse în România

Prioritizarea furnizării gaze naturale la nivel local către CC impune o barieră a exportului gaze naturale din România către alte state din UE. Întrucât producătorii locali de gaze naturale sunt, de asemenea, obligaţi să livreze cantitatea rămasă disponibilă către consumatorii non-casnici, disponibilitatea pentru export a gazelor de origine românească ar fi egală cu zero. Eforturile UE de a investi în dezvoltarea infrastructurii româneşti ar fi astfel ignorate.

Analiza Deloitte a fost realizată pe baza datelor din surse publice, a resurselor şi expertizelor proprii ale Deloitte. ROPEPCA menţionează că, în ceea ce priveşte datele legate de producţia internă, Deloitte a apelat la datele Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, care indică o creştere a producţiei interne în următorii ani. De aceea, analiza arată un scenariu mai optimist decât cel la care se aşteaptă operatorii din piaţă. Conform unei analize interne a ROPEPCA, din cauza reducerii proiectelor de investiţii în urma OUG 114/2018, precum şi a opririi producţiei din zăcămintele marginale care nu vor mai fi rentabile prin aplicarea noului preţ reglementat, producţia internă va scădea.

În prezent, în România există peste 400 de zăcăminte petroliere şi peste 13.000 de sonde active,  prin eforturile companiilor din sector, asigură peste 90% din consumul României de gaze naturale. Pentru menţinerea constantă a nivelului producţiei de ţiţei şi gaze este nevoie de investiţii semnificative şi de un cadru fiscal stabil, predictibil şi competitiv.

Prezentarea în română a studiului poate fi găsită AICI, iar studiul complet poate fi găsit AICI.

Asociaţia Română a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA) a fost înfiinţată în 2012 şi cuprinde acum 15 membri: ADX Energy, Amromco, Expert Petroleum, Fora Oil & Gas, Hunt Oil, Mazarine Energy, NIS Petrol, Oilfield Exploration Business Solutions, OMV Petrom, Panfora Oil and Gas (MOL Group), Sand Hill Petroleum Romania, Stratum Energy, Vermilion Energy, Serinius Energy, Zeta Petroleum.

În prezent, membrii ROPEPCA deţin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de dezvoltare si producţie onshore din România, reprezentând pentru perioada 2014-2017 investiţii cumulate de peste 16,5 miliarde de lei, contribuţii către bugetul de stat de mai mult de 22 miliarde de lei, precum şi crearea şi menţinerea a 14.000 locuri de muncă.