Întârzierea care costă România 80 de milioane de euro. MAE susţine că a făcut demersuri în timp util

Întârzierea care costă România 80 de milioane de euro. MAE susţine că a făcut demersuri în timp util

Ministerul Afacerilor Externe anunţă că s-a încadrat în termen atunci când a depus contestaţia la o decizie a Tribunalului UE care stabilea ca România să returneze către UE 80 de milioane de euro, corecţii financiare.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Sub aspect juridic, Agentul Guvernamental pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene consideră că cererea introductivă a respectat normele de drept procesual ale UE, în contextul în care Decizia 2018/873 a fost notificată României la data de 14.06.2018 şi publicată în JOUE la data de 15.06.2018, iar textul notificat era incomplet, aspect recunoscut chiar de Tribunalul UE la punctele 50, 53 si 55 din Ordonanţa de respingere din data de 30 aprilie 2019”, transmite MAE.

Ministerul precizează că la termenul de două luni pe care România îl avea la dispoziţie pentru cererea anulării Deciziei Comisiei Europene din 15 iunie 2018 în cazul ţării noastre se mai adaugă 14 zile, potrivit Regulamentului de proceduăr al Tribunalului UE, plus încă 10 zile, din considerente de distanţă.

„În acest sens apreciem că, odată cu publicarea, a fost exclusă teza din Tratat referitoare la notificarea actului, astfel încât termenul de 2 luni pentru introducerea acţiunii în anulare, care face obiectul cauzei T-530/18, a început să curgă de la data publicării Deciziei 2018/873 în JOUE (15.06.2018), la care se adaugă cele 14 zile prevăzute de articolul 59 din Regulamentul de procedură al Tribunalului. Termenului astfel calculat i se adaugă 10 zile – termen invariabil pentru considerente de distanţă, prevăzut de articolul 60 din acelasi Regulament”, arată sursa citată.

Prin urmare, susţine MAE, analiza realizată la nivelul Agentului Guvernamental pentru Curtea de Justiţie UE indică faptul că introducerea acţiunii în anulare formulată pe 7 septembrie 2018 de România a fost făcută cu respectarea termenelor.

„În concluzie, din analiza efectuată la nivelul Agentului Guvernamental pentru CJUE rezultă că acţiunea în anulare formulată de România la data de 07.09.2018 a fost introdusă cu respectarea termenelor. Acest aspect urmează a fi supus atentiei CJUE prin recursul ce va fi formulat în cauză. Potrivit art. 56 din statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, deciziile Tribunalului sunt susceptibile de recurs la CJUE, termenul pentru exercitarea căii de atac fiind de 2 luni de la notificarea lor, iar autorităţile române urmează să uziteze de acest drept, dat fiind faptul că, în cauză, Tribunalul UE nici nu a organizat o dezbatere orală a cauzei”, conchide sursa menţionată.

Întârziere ce costă 80 de milioane de euro

România a pierdut un proces cu Comisia Europeană la Tribunalul de la Luxembourg şi o finanţare europeană de 80 milioane de euro, din cauză că a depus tardiv o contestaţie.

Mai precis, România a contestat o decizie a Comisiei Europene din iunie 2018 prin care erau excluse de la finanţare de către UE anumite cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) şi a Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Aceste cheltuieli se ridicau la circa 80 de milioane de euro.

Cazul a ajuns în justiţia europeană, care a admis ca inadmisibilă acţiunea României privind anularea corecţiilor financiare. România putea contesta această decizie, dar a „uitat“ să facă toţi paşii procedurali.

Mai precis, România a depus un document la peste două săptămâni după termenul-limită. „Prin urmare, având în vedere ansamblul consideraţiilor care precedă şi în conformitate cu articolele 58 şi 60 din Regulamentul de procedură, termenul de introducere a acţiunii, inclusiv termenul pentru considerente de distanţă, a expirat la 24 august 2018 la miezul nopţii. Or, România nu a depus cererea introductivă decât la 7 septembrie 2018”, arată decizia Tribunalului de la Luxemburg.

„Rezultă că acţiunea a fost în mod vădit introdusă după expirarea termenului prevăzut şi, prin urmare, este tardivă. În sfârşit, România nu a dovedit şi nici măcar nu a invocat existenţa unei erori scuzabile sau a unui caz fortuit ori de forţă majoră, care ar permite Tribunalului să deroge de la termenul prescris în temeiul articolului 45 al doilea paragraf din Statutul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, aplicabil procedurii în faţa Tribunalului în temeiul articolului 53 din statutul menţionat. Rezultă din toate cele ce precedă că prezenta acţiune trebuie respinsă în totalitate ca inadmisibilă”, arată instanţa.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: