Întâlnire „specială“ între instituţiile financiare mondiale. Vor un nou Acord de la Viena

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Oficiali din cadrul FMI, Băncii Mondiale, Băncii Centrale Europene s-au întâlnit ieri cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Autorităţii Bancare Europene la Viena, unde au hotărât că Europa are nevoie de un nou Acord de la Viena, prin care băncile să se angajeze că nu-şi vor reduce expunerea în Europa de Est. În lipsa unei astfel de înţelegeri se poate ajunge la o nouă criză a creditării, au avertizat oficialii.

Oficiali din cadrul FMI, Băncii Mondiale, Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) şi ai Băncii Europene pentru Investiţii s-au întâlnit ieri la Viena cu reprezentanţii Comisiei Europene, ai Autorităţii Bancare Europene (organul de reglementare a sistemului bancar în UE) şi ai Consiliului European de Supraveghere a Riscului Sistemic (ESRB). Banca Centrală Europeană a participat ca observator. Banca Naţională a României (BNR) a fost reprezentată la nivel de viceguvernator.

Aceştia s-au întâlnit în capitala austriacă pentru a analiza modalităţile prin care poate fi evitată reducerea expunerii grupurilor bancare vestice pe Europa de Est, având în vedere problemele cu care se confruntă instituţiile de credit.

UPDATE

"Din moment ce (acordul - n.r.) a adus beneficii, este normal să vrei să-l asiguri, mai ales în această perioadă de incertitudine extraordinară la nivelul regiunii şi având în vedere că, până în iunie, băncile trebuie să se recapitalizeze, conform planului impus de EBA la nivel UE", a declarat pentru "Adevărul" Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR.

Acesta a adăugat că discuţiile privind repatrierea capitalului din subsidiare către băncile-mamă sunt nefondate, având în vedere că este vorba de capital subscris vărsat, încorporat în băncile locale.

Singura modalitate prin care grupurile-mamă ar putea apela la resursele subsidiarelor este ca, atunci când anumite împrumuturi acordate de băncile-mamă filialelor din alte ţări ajung la scadenţă, acestea să nu mai reînnoite, iar fondurile obţinute în acest fel să fie duse în statele de origine, "aşa cum este normal, logic", a adăugat Croitoru.

În această eventualitate, vor exista consecinţe asupra activităţii de creditare a băncilor în această regiune. "Vor fi consecinţe asupra creditării, mai ales în euro", a spus acesta, adăugând că segmentul cel mai afectat va fi cel al împrumuturilor pentru investiţii, care sunt denominate în special în euro.

"Băncile-mamă ar putea decide că este mai eficient să lase banii în ţările-gazdă, însă acest scenariu este puţin probabil", a precizat consilierul guvernatorului BNR.

„Autorităţile şi instituţiile care fac parte din Acordul de la Viena sunt determinate să coopereze pentru a evita apariţia unor politici necoordonate şi concurente pe piaţele financiare strâns integrate din Europa“, transmite BERD.

Concluzia celor prezenţi la întâlnirea de ieri este că dialogul dintre sectorul public şi cel privat este singura soluţie şi propun încheierea unui nou acord, similar celui de la Viena, pe care îl numesc „Viena 2.0“.

„În lipsa unei asemenea coordonări, reducerea excesivă şi dezordonată a expunerii, precum şi o criză a creditării, sunt cele mai probabile rezultate. Cu toate că circumstanţele sunt diferite faţă de cele din 2008-2009, este aceeaşi nevoie de acţiune colectivă pentru a evita rezultate mai puţin decât optime: Aceasta este Viena 2.0“.

Totodată, oficialii au dezbătut şi planul de recapitalizare bancară, propus de EBA în octombrie 2011. „Planurile înaintate de EBA pentru recapitalizarea băncilor internaţionale ar trebui să fie analizate de comitetele de supraveghere pentru a determina impactul sistemic asupra economiilor în care operează subsidiarele acestora“, potrivit documentului. Autorităţile naţionale trebuie să sprijine băncile şi să contribuie la „dezvoltarea resurselor locale de finanţare, în fucţie de cât o permit pieţele, astfel încât băncile să-şi poată reduce dependenţa excesivă de intrările de capital“.

Instituţiile internaţionale trebuie să fie pregătite să ofere asistenţă externă şi sprijin financiar subsidiarelor băncilor. Instituţiile promit să colaboreze strâns pentru a maximiza impactul acestor acţiuni“.

Aceste instituţii vor invita în curând grupurile bancare la masa negocierilor pentru a găsi modalităţile de implementare ale acestor măsuri. „Prima astfel de întâlnire va fi găzduită de Comisia Europeană şi se va desfăşura la Bruxelles, în viitorul apropiat“.

„Scopul întâlnirii a fost schimbarea de opinii în ceea ce priveşte o mai bună coordonare a politicilor naţionale în vederea evitării efectelor transfrontaliere adverse în contextul reducerii expunerii băncilor la care asistăm în Europa dezvoltată şi de a spijini tranziţia către un model bancar mai sustenabil în Europa emergentă“, se transmite într-un comunicat emis de BERD.

Iniţiativa de Coordonare Bancară în Europa (Acordul de la Viena) lansat la începutul anului 2009 a ajutat la menţinerea stabilităţii sectorului financiar în Europa emergentă, la apogeul crizei economice mondiale.

 Practic, autorităţile care au participat şi la întâlnirea de ieri au convins atunci marile grupuri bancare să nu-şi reducă expunerea pe Europa de Est, aceasta fiind una dintre condiţiile pentru acordarea unor împrumuturi de urgenţă de la FMI şi UE. Ulterior s-a renunţat la aceast acord, în aprilie 2011, acesta fiind o înţelegere între părţi („gentlemen's agreement“), fără a exista un pact sau contract semnat. Grupurile bancare şi-au menţinut expunerea pe Europa de Est şi şi-au recapitalizat subsidiarele din această regiune cu sprijinul FMI şi al UE, fără ca aceste fonduri să se „scurgă“ către băncile-mamă din Vest.

Participarea sectorului privat la această iniţiativă este considerată un succes.

Între timp, criza din zona euro a dat naştere unor noi riscuri pentru sectorul financiar din Europa emergentă în ultima jumătate de an. „Tensiunile din pieţe, în special cele de pe pieţele de acţiuni, şi dificultăţile de finanţare au avut ca rezultat presiuni semnificative de reducere a expunerii în majoritatea ţărilor. Pentru a răspunde dificultăţilor tot mai intense de finanţare şi accesul limitat la pieţe, mai multe autorităţi de reglementare au înăsprit cerinţele de lichiditate“, se arată în document.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite