În toată această perioadă de criză, BNR a dat bonusuri de performanţă. Aproximativ 28,4 milioane de euro pe întreaga perioadă de criză.
 
Economia reală a fost afectată major şi a pierdut, pe lângă companii şi locuri de muncă, şi 28% din PIB (42 miliarde de euro) în creştere reală. Bonusul încasat de BNR este de 0,7 la mie din performanta „negativă”, 1 milion de euro la 1,5 miliarde de euro de Produs Intern Brut pierdute.
 
Înainte de criză, deloc surprinzător, BNR a făcut profit sporadic. În 26 de ani, majoritatea anilor sunt pe pierdere, acoperiţi de la bugetul de stat. Unii angajaţi BNR consideră că li se cuvine bonusul pentru auto-apreciata performanţă, deşi, conform legii, singurul criteriu de performanţă al BNR a fost ratat în 11 din ultimii 12 ani.
 
Bonusurile acordate pe ani, plătite în anul imediat următor:
 
  • 2009, 7 milioane euro bonus
  • 2010, 28,3 milioane ron bonus
  • 2011, 6,6 milioane ron bonus
  • 2012, 14 milioane ron bonus
  • 2013, fără bonus datorită pierderii, dar au crescut salariile cu 17 milioane ron
  • 2014, 28,7 milioane ron bonus plus fond propriu pentru investiţii
 
BNR ratează singurul obiectiv din statut. BNR a afectat economia reală dramatic prin greşelile intenţionate de politica monetară şi de credit.
 
350.000 de companii au intrat în insolvenţă pe fondul crizei artificial declanşate, amplificate şi prelungite. Bonusul de performanţă stă bine în limuzinele de 1 milion de euro (5 bucăţi). 1 milion de euro bonus pentru aproximativ fiecare punct procentual de PIB pierdut în aceşti ani (1% PIB reprezintă aproximativ 1,5 miliarde de euro). Merită, aşa cum spunea angajatul BNR.
 
Text publicat şi pe blogul personal.