Exclusiv România riscă să intre în faliment. Avertismentul unui economist din Elveția: „Ne asemănăm tot mai mult cu Grecia”

0
Publicat:

România se confruntă cu probleme economice uriașe, iar deficitele gemene arată îngrijorător. Din Elveția, Daniel Sandu avertizează că, dacă situația va continua să se înrăutățească, România riscă să se confrunte cu probleme serioase. Iar un succes al radicalilor ar duce țara în prăpastie.

Imagine ilustrativă. FOTO: Arhivă Adevărul
Imagine ilustrativă. FOTO: Arhivă Adevărul

Economia României suferă tot mai mult din cauza unor politici economice mai puțin inspirate duse de guvernele din ultimii ani. Vestea proastă este că în loc ca aceste probleme să se corecteze, deficitul crește tot mai mult, iar România funcționează acum din împrumuturi din ce în ce mai mari. E o situație care nu poate dura la nesfârșit, avertizează Daniel Sandu, economist și sociolg la Universitatea Fribourg, în Elveția. Într-un interviu pentru „Adevărul”, el a explicat de unde vin cele mai mari riscuri la nivel macroeconomic. Dincolo de faptul că România traversează o perioadă extrem de tulbure ce riscă să o ducă în pragul unei crize politice, există și premisele unei crize economice majore.

De unde vin marile probleme

Riscul mai mare pentru România vine în momentul de față de la faptul că avem aceste probleme cu datoria externă și deficitele ridicate. Aceasta e cea mai mare problemă, e una uriașă. Deficitele pe care le rulăm fac foarte dificil ca pe viitor să ne împrumutăm la niște dobânzipractice. Și dacă nu mai poți să te împrumuți la niște dobânzi practice, trebuie fie să tai, ceea ce nu cred că va face cineva, să crești taxele, ceea ce, iarăși, nu cred că se va întâmpla cel puțin înainte de anul viitor sau să continui să te împrumuți la dobânzi și mai mari și să nu-ți pese că cei care vor veni la guvernare în următorii ani vor avea de plătit”, spune Sandu.

Pe urmele Greciei

România se confruntă cu probleme similare celor întâmplate Greciei în anii 90. Atunci, lucurile s-au terminat foarte prost pentru Atena. Grecia a fost prima și singura țară membră a Uniunii Europene intrată în incapacitate de plată. Acest lucru a echivalat cu falimentul, iar țara a fost cu greu scoasă din prăpastie. Viteza cu care România se împrumută îl duce și pe Daniel Sandu cu gândul la Grecia.

„Sincer, mi se pare posibil că am putea să ajungem acolo fără o reglare de traseu. Ritmul de creștere al datoriei în România este printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Însă, marele avantaj pe care îl are România este că pornește de la un nivel destul de jos al datoriei publice. Până înainte de pandemie, datoria publică era 40% sau mai puțin de 40% din PIB. Acum a depășit cu 50%, este în creștere continuă, iar servisarea datoriei (plata dobânzilor pentru a rostogoli împrumuturile) este foarte mare. Dacă nu greșesc, am ajuns să plătim mai mult de 1% din PIB în fiecare an. Ceea ce este imens. Înseamnă că pentru a un buget echilibrat, fără deficit, trebuie de fapt să ai excedent de 1%. Ceea ce e mult și împovărător pentru asigurarea de servicii publice coerente. Da, din acest punct de vedere ne asemănăm tot mai mult cu Grecia”, avertizează el.

România poate spera la bunăvoința creditorilor externi și a Comisiei Europene mai degrabă pentru faptul că este o țară aflată la granița unui război devastator, iar un faliment economic ar putea să o împingă în malaxorul istoriei.

Daniel Sandu. FOTO: Arhivă Adevărul
Daniel Sandu. FOTO: Arhivă Adevărul

„Ajungi la riscul de a intra în incapacitate de plată, ceea ce vreau să cred că nu se va întâmpla. Sper că nu va fi așa, pentru că totuși e foarte greu să fie lăsată o țară care este la graniță cu o zonă de conflict să intre în incapacitate de plată”, explică Sandu.

Ne-a salvat importanța strategică a României

Importanța strategică a României, țară aflată în proximitatea unui teatru sângeros de război, face ca oficialii Comisiei Europene să fie ceva mai îngăduitori. În plus, după ce partidele populiste au câștigat procente importante la europarlamentare și în unele țări, partidele mainstream se văd nevoite să strângă rândurile. Astfel, România, stat care este condus încă de o coaliție PSD – PNL, beneficiază încă de un cec în alb în ce privește încrederea Comisiei. Iar dacă popularii, din care fac parte cei de la PNL, și social-democrații europeni din care face parte PSD, sunt aliați și sunt cele mai puternice formațiuni politice europene, România beneficiază încă de o anumită clemență, care nu este însă clar până unde poate dura.

Din ce am observat eu în relația dintre PSD, mai ales Guvernul PSD și Comisia Europeană, există niște considente tehnice destul de clare, însă pare că este importantă și nevoia președintei Comisiei de a păstra o coaliție compactă în Parlamentul European, o majoritate cât se poate de unită, care să-i permită să ia decizii pe termen mediu și lung. Oricum, recent s-a schimbat mult echilibrul de putere din Parlamentul European, iar partidele care formează coaliția au o majoritate mai fragilă. Și este o majoritate amenințată chiar și de unele dintre partidele din familiile mainstream, mai ales familiile conservatoare, care au spus că nu mai sunt dispuse neapărat să marșeze la planurile doamnei van der Leyen cu politici verzi, energie regenerabilă și așa mai departe. Deci acolo cred că e punctul lor forte. Pentru că mi se pare că PSD și PNL au acest wildcard de susținere politică pe care pot să-l negocieze pentru a administra chiar și niște rezultate de guvernare nu foarte bune. Și PSD, dar și PNL cred că s-au specializat în asta. Adică profită, zic, de contextul mai dificil din prezent. Așa că deși din punct de vedere economic, România nu funcționează foarte bine, cred că mai sunt foarte mulți oameni la Bruxelles gata să treacă cu vederea guvernarea asta slabă a ultimilor ani, tocmai pentru că suntem într-un context atât de delicat”, completează Sandu.

Ce s-ar întâmpla dacă...

Există totuși și un „dar”. La un moment dat, România ar putea fi lăsată să se descurce singură sau cel puțin s-ar putea vedea în situația în care i s-ar reduce asistența economică. În acest caz, s-ar putea ajunge la devalorizarea leului. Iar devalorizarea leului, coroborată cu inflație, ar fi absolut dezastruoasă. Populația, dar și mediul privat, ar încasa un șoc fără precedent, iar economia ar ajunge cu adevărat la pământ.

„Dar, pentru că vorbim și de acest dar, dacă am ajunge la genul ăsta de situații, ar trebui să devalorizăm leul. Să-l devalorizăm suficient de mult încât să putem administra datoria, ceea ce cu siguranță ar produce alt gen de probleme. Ai rezolva așa o problemă fiscală, dar ar apărea altele. Ajunge să ne amintim ce probleme am avut noi cu o inflație de 10%, iar dacă adăugăm peste inflația asta și o nevoie de a devaloriza leul, atunci problemele devin mult mai complexe. Și toată lumea ar avea de suferit, am ajunge într-o situație fără precedent. Îmi doresc și sper ca România să nu ajungă acolo și sunt optimist, cred că vom scăpa”, încheie Daniel Sandu.

Situația s-ar fi putut complica și mai mult dacă partidele eurosceptice ar fi ajuns la putere, în urma alegerilor parlamentare de duminică, 3 decembrie. Însă România nu a scăpat cu totul: o eventuală criză cauzată de o instabilitate politică, în cazul în care s-ar ajunge aici, ar putea trimite țara direct în prăpastie.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite