Exclusiv Ne întoarcem la criza din 2010 și la FMI? Experți: „Ar duce la pierderea a sute de mii de joburi” vs „Suntem un model de economie eșuată”

Reprezentanții FMI se pregătesc să vină la București, iar contextul este unul cel puțin delicat. Economiștii chestionați de „Adevărul” avertizează că economia și-a redus creșterea, iar scenariul în care vom intra anul viitor în recesiune pare să capete contur. Mai grav e că, paradoxal, intervenția FMI poate face mai mult rău.

Premierul Marcel Ciolacu s-a întâlnit și în trecut cu delegația FMI. FOTO: GOV

România se confruntă cu probleme economice evidente, iar deficitul uriaș, inflația și problemele cu care se confruntă mediul privat au dus economia la marginea prăpastiei. Guvernul caută cu disperare soluții, deși politicienii promit, dat fiind că 2024 e an electoral, că nu vor apela la noi taxe și la impozite mai mari din 2025. Însă economiștii sunt de altă părere.

Analistul economic Adrian Negrescu avertizează că România ar putea ajunge din nou la mâna Fondului Monetar Internațional (FMI), la fel ca în perioada crizei. Deja au avut loc unele discuții între FMI și autoritățile române, iar FMI a prezentat deja soluțiile pe care România le-ar avea. Numai că unele dintre ele sunt dureroase și riscă să provoace și mai multe probleme companiilor mici și mijlocii (IMM), dar și populației.

O situație problematică

Eliminarea facilităților fiscale, reducerea pragului pentru IMM-uri, taxa pe carbon în transporturi și construcții, accize suplimentare pe combustibilii fosili, introducerea impozitului progresiv și creșterea impozitării proprietăților sunt soluțiile pe care experții FMI le recomandă pentru echilibrarea economiei României.

Totuși, Adrian Negrescu spune că, poate cu excepția primei măsuri, toate celelalte ar lovi mai mult în economie și ar provoca o inflație chiar mai mare decât acel 5,1% din prezent.

„Suntem într-o situație complicată, iar FMI ne pune la dispoziție un colac de salvare, o plasă financiară în cazul în care vom avea nevoie. Cei de la FMI văd și ei cu siguranță situația financiară extrem de dificilă în care se află România, cu un deficit de peste 70 de miliarde de lei după primele 7 luni, cu accentuarea problemelor din balanța de plăți a țării și cu o creștere semnificativă a cheltuielor statului raportat la veniturile din economie. E nevoie de reforme, e nevoie de multe dintre măsurile propuse, inclusiv de FMI. Rămâne de văzut dacă autoritățile vor apela la acest colac de salvare în 2025. La cum arată situația, din păcate, s-ar putea să avem nevoie de ajutorul FMI, în condițiile în care numai pentru plata pensiilor recalculate va fi nevoie de aproape 10 miliarde de euro, bani care nu există în momentul de față la buget. Sperăm că statul va reuși din e-factură, ETVA și toate eurile lansate în ultimii ani să adune mai mulți bani la buget, să aibă o colectare mai bună, în așa fel încât să nu apelăm la acest ajutor extern”, spune Negrescu.

O veste bună și una foarte proastă

În opinia sa, 2025 va fi un an mult mai dificil pentru România decât a fost, cel puțin până acum, 2024.

„Mi-e teamă însă că 2024 a fost un an în care am beneficiat de o clemență din partea agenților de rating, de exemplu, din perspectiva anului electoral, iar în 2025 lucrurile s-ar putea să arate cu totul altfel. Mai cu seamă că nici din perspectiva atragerii de fonduri europene, acea plasă de salvare cu care noi ne tot lăudăm de doi ani de zile încoace, nu avem o performanță foarte bună. Am atras până acum doar 9,4 din 28 de miliarde de euro. Nu reușim să îndeplinim condițiile pentru a atrage un minim de 10 miliarde în plus față de ce am dat asta până acum”, mai spune el.

Există o veste bună și o veste rea, spune expertul. Pe de o parte, este foarte puțin probabil să se ajungă la o situație exact ca în 2010, când în România s-au tăiat pensii și salarii și a crescut TVA, iar în paralal s-a apelat la asistența FMI.

„Nu cred că vom ajunge la măsurile aberante luate atunci cu scăderea salariilor, cu niște decizii luate din pix menite atunci să salveze situația dramatică. Probabil se vor lua niște măsuri de reducere a cheltuielor publice și sunt foarte multe segmente în care se cheltuiesc bani fără niciun fel de noimă. Vă dau un singur exemplu concret: CFR SA și-a programat pentru acest an pierderi de pe aproape un miliard de lei. O singură companie a statului pierde de aproape un miliard de lei. Un adevărat record în materie”, adaugă expertul.

În opinia sa, există alte soluții, iar România poate obține bani și fără să se împrumute la nesfârșit. Banii europeni și Bursa de Valori București ar putea reprezenta o soluție, spune Adrian Negrescu.

„Deci sunt zone de unde poți să atragi bani. Există posibilitatea, de exemplu, de a scoate pe Bursa de Valori București pachete minoritare de acțiuni la companiile de stat, de unde să mai faci rost de niște bani care să ajute la menținerea deficitului bugetar pe linie cât de cât acceptabilă. Avem acea promisiune de, practic, de eșalonare a scăderii deficitului bugetar pentru următorii șapte ani, lucru care ar putea avantaja România. Și sperăm că, anul viitor, să primim măcar o parte din banii din PNRR”, mai spune el.

Finanțare mai ieftină, dar și criză economică

Pe de altă parte, FMI ar fi dispus să împrumute România la dobânzi mult mai mici față de cele la care se împrumută acum statul român. Dar ar exista și un revers.

„FMI ne-ar oferi un 20-30 de miliarde de euro, bani cu care să facem plățile pe care le avem nevoie de făcut în anul 2025, cu condiția de a pune în practică câteva reforme. Unele sunt pozitive în sensul redimensionării cheltuielor statului, altele sunt negative. Și mă refer aici, la cele negative, în primul rând, la zona de micro-întreprinderi, acolo unde FMI-ul, la fel ca și Banca Mondială și Comisia Europeană, continuă să meargă pe ideea de limitare, practic, a funcționării acestora într-o economie, atenție, în care peste 88% dintre firme sunt micro-întreprinderi. Mi-e teamă că dacă vom ajunge, practic, la limitarea funcționării micro-întreprinderilor la 60.000 de euro, că vom avea un val de falimente de firme fără precedent în ultimii ani. Iar asta ar duce la pierderea a sute de mii de joburi. Vreo 500.000 de locuri de muncă s-ar pierde din start, în cazul în care firmele mici ar fi obligate, practic, să treacă de la impozitul pe cifra de afaceri, de 1 sau 3%, către impozitul pe câștig. Acolo e o problemă, pentru că însemna o creștere, practic, a fiscalității pentru multe dintre aceste firme. Și mulți, probabil, vor renunța să mai funcționeze sub această formă și se vor duce, din păcate, spre economia subterană. Asta dincolo de efectul inerent al creșterii taxelor, adică creștere de prețuri, inflație și probleme aferente”, explică Negrescu.

De asemenea, FMI ar propune o soluție cu dublu tăiș, spune Adrian Negrescu.

„Mai sunt câteva lucruri interesante în ceea ce propune FMI. Pe de-o parte, practic, propune eliminarea tuturor facilităților din economie, o măsură cu dublul tăiș. Din punctul meu de vedere, da, e bine să-i fie aceleași reguli pentru toată lumea, dar sunt unele sectoare care ai nevoie să le susții dacă vrei, într-adevăr, să crești economic. Dovadă că industria IT, în primul semestru anului, a avut o contribuție zero la creșterea economică, ceea ce reprezintă un mare semnal de alarmă legat de potențialul acestui sector, care altădată a asigurat foarte mulți bani la bugetul de stat. Nu mai vorbesc de sectorul construcțiilor, care, iată, deja este pe minus după primul semestru, efect al creșterii TVA-ului la locuințe, și efect a scumpirii creditării, ceea ce, iată, se răsfrânge în multe sectoare de activitate”, completează analistul economic.

Alte soluții propuse de FMI, taxa pe carbon în transporturi și construcții, accize suplimentare pe combustibilii fosili, introducerea impozitului progresiv și creșterea impozitării proprietăților ar duce la creșterea inflației și ar sărăci și mai mult populația.

„Pe de altă parte, FMI mai propune un lucru interesant, taxele mai mari de proprietate pe terenuri, pe clădiri, un lucru care ar putea duce bani la buget foarte simplu, e un calcul contabil, ca să zic așa, în condițiile în care peste 90% dintre români sunt proprietari. Da, dar cu ce efecte s-ar aduce această creștere a impozitării pe locuințe? Mi-e teamă că vom asista la un fenomen din ce în ce mai amplu pe zona evaziunii fiscale în aceste sectoare, inflație mare, probleme noi”, mai spune el.

Pe urmele Greciei

Profesor universitar, expert în macro și microeconomie, economia dezvoltării și economia monetară și director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american „Murray Rothbard“, Bogdan Glăvan spune că economia României are probleme serioase, în primul rând deficitul uriaș și inflația. Ambele au fost cauzate, mai spune el, de politicile economice neinspirate ale guvernelor de până acum.

Iar perspectivele nu sunt deloc bune. Imediat după alegeri, din 2025, vom asista la introducerea de noi taxe și la creșterea taxelor și impozitelor deja existe. Asta deși ar exista și alte soluții pentru a aduce bani la buget și a reduce deficitul.

„Ei știu că fie taie cheltuielile, fie măresc veniturile. Și cum statul român nu vrea să își reducă cheltuielile, din contră, anul acesta și le-a crescut cu scopul de a cumpăra voturi, atunci nu mai rămâne decât să crească taxele, este absolut logic”, avertizează el.

Pe viitor, există slabe șanse ca economia să se redreseze. Mai degrabă există riscul ca situația să se agraveze.

„Putem să vedem cum va crește șomajul și cum se va îngropa economia. Dacă noi acum nu creștem economia, adică o creștem cu un mizerabil 1-2% și încercăm să ne prefacem că e o mega performanță, păi ce țară în istorie a mai crescut cu 2% ecomic în contextul în care a primit ajutor extern de 4% din PIB? De fapt, suntem un model de economie eșuată, de țară eșuată. Și atunci când PNRR-ul se va încheia, când fondurile structurale vor ajunge la final, în acel moment, fiind oarecum urmat sau cuplat și cu alte necesități bugetare și alte realități demografice în România, sigur că mă refer la mărirea anului de pensionari după 2030, mărirea accelerată anului de pensionari, sigur că vom avea o problemă foarte mare. E ca un blestem. Dacă noi acum, în cel mai bun context economic posibil, avem deficit bugetar de 8%, ce o să avem atunci? Când nu o să ne țină nimeni în brațe, nu o să ne salveze nimeni, nu ne va mai întreține nimeni ca pe niște asistați. De unde o să scoatem noi banii atunci? Și răspunsul este simplu: de nicăieri. Deci, nu există perspective, din păcate, de economie dinamică, sănătoasă, nu există. Avem mai degrabă perspectivele Greciei dinainte de criză”, încheie profesorul.