Ungaria face presiuni asupra României pentru gazul din Marea Neagră

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Declaraţiile zeflemitoare ale maghiarilor cu privire la incapacitatea României de a da drumul la gazele naturale din Marea Neagră au aprins scânteia unei noi dispute între noi şi vecinii de la Vest.

O declaraţie dacă nu provocatoare, dar cel puţin tendenţioasă a şefului companiei maghiare de transport al gazelor a stârnit o dispută diplomatică între România şi Ungaria, cu implicarea actorilor internaţionali.

Miercuri, aflat într-o vizită la Bucureşti, Kristof Terhes, şeful transportatorului ungar de gaze FGSZ, critica România că nu are ce să facă cu gazul pe care îl vor extrage companiile petroliere din Marea Neagră. „Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare?”, a fost una dintre declaraţiile provocatoare ale oficialului.

Printr-o altă afirmaţie, el a încercat să justifice faptul că gazul românesc se va opri în Ungaria, după ce maghiarii au refuzat să construiască o conductă nouă care să ducă până în Austria proiectul gazoductului BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria). „Ce înseamnă că ne-am răzgândit? Că am pus un dop între România şi Ungaria în conductă şi nu lăsăm gazul să treacă şi pierdeţi venituri? Ce am schimbat sunt beneficiile pentru voi, pentru că producătorul vostru ar urma să folosească mai puţini bani în România, pentru că nu trebuie să mai cheltuiască alt miliard de dolari pe o conductă nouă, din moment ce există infrastructură deja acolo. V-am făcut o mare favoare. V-am dat un miliard de dolari americani”, a explicat Terhes, potrivit HotNews.

CEO-ul transportatorului maghiar de gaze a criticat şi întârzierea legii offshore, pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, spunând că nu înţelege de ce sunt întârziate legi „în baza cărora se va lua cea mai importantă decizie pentru România”. „Este greu pentru noi să ne explicăm întârzierea unor legi în baza cărora se va lua cea mai importantă decizie pentru România, care ar însemna 4-5 miliarde de dolari venituri pentru România. Noi lucrăm în business, nu în politică, şi pentru noi este foarte greu de înţeles de ce aceste lucruri nu se întâmplă. În primul rând vor beneficia de aceste proiecte România şi contribuabilii români, apoi Exxon şi OMV, iar, în al treilea rând, Transgaz, iar noi venim pe locul al patrulea, dacă fluxul de gaze ajunge în Ungaria”, a susţinut şeful FGSZ, potrivit Agerpres.

Declaraţiile provocatoare nu s-au oprit aici. Şi ministrul ungar de extern, Peter Szijjarto, i-a ţinut isonul lui Terhes. Aflat tot miercuri la Washington, la Conferinţa Mondială a Gazelor, unde ţara noastră nu a avut niciun vorbitor, Szijjarto a acuzat România că periclitează siguranţa energetică în regiune, potrivit Agerpres. El a precizat că există ţări care încalcă angajamentele privind interconectării conductelor de gaze şi asigurării reversibilităţii fluxurilor de gaz, dând exemplu România şi a făcut apel la UE şi SUA să exercite presiuni în acest sens, dar şi pentru ca ţara noastră să înceapă extracţia de gaze naturale din Marea Neagră începând din 2022.

Răspunsul Ministerului român de Externe a venit mai întârziat. Abia sâmbătă instituţia a transmis într-un comunicat că a cerut clarificări prin Ambasada Ungariei la Bucureşti şi că Ungaria vehiculează „informaţii incorecte”. Ministerul mai susţine că partea ungară cunoaşte evoluţiile recente privind investiţiile substanţiale făcute în România pentru asigurarea infrastructurii regionale de transport al gazelor dar şi şi eforturile României de a asigura în plan regional diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale.

MAE a mai criticat faptul că „partea ungară a evitat să îşi asume investiţiile necesare pe teritoriul său pentru completarea coridorului BRUA conform angajamentelor regionale”.

Totodată, ministerul arată că Legea privind derularea operaţiunilor petroliere pe mare (offshore) este pe agenda prioritară a Parlamentului României şi va asigura un cadru stimulativ pentru investiţiile în acest domeniu.

În acelaşi timp, partidele politice din România par că nu sunt interesate de subiect, doar PMP, prin preşedintele Eugen Tomac, a criticat „comportamentul trufaş al Ungariei” şi „numeroasele provocări, acţiuni şi declaraţii ofensatoare la adresa ţării noastre.

Comisia Europeană vrea o rezolvare inteligentă a disputei

Comisia Europeană s-a implicat în dispută şi a transmis că susţine în continuare proiectul gazoductului BRUA aşa cum a fost gândit iniţial, adică până în Austria. Comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete a declarat vineri că „România face o treabă excelentă”, referindu-se la faptul că pe teritoriul ţării noastre construcţia gazoductului deja a fost demarată. Totodată, el a spus că speră ca „acesta să fie un exemplu pentru restul participanţilor, iar problemele de acum dintre Ungaria şi restul participanţilor la proiect vor fi rezolvate într-un mod mai inteligent”, scrie e-nergia.ro.

SUA vor ca gazul din Marea Neagră să consolideze securitatea energetică în regiune

Gazul românesc din Marea Neagră reprezintă o sursă de energie promiţătoare, dar încă neexploatată, care ar consolida pieţele energetice şi securitatea energetică în întreaga regiune, susţine Departamentul american de Stat într-un comunicat. Statele Unite mai arată că urmăresc cu interes evoluţiile privind legislaţia în acest sens, făcând referire la legea offshore aflată încă în dezbatere parlamentară. „Urmărim îndeaproape evoluţiile pe măsură ce Parlamentul şi Guvernul României elaborează legislaţia care va stabili cadrul fiscal şi de reglementare stabil pentru companiile energetice, ca ele să investească în dezvoltarea acestei resurse”, transmite Departamentul de Stat.

Legea offshore, cartoful fierbinte

Legea offshore este elementul vital în disputa privind gazele naturale din Marea Neagră. Ea este esenţială pentru ca producătorii să poată face în această vară investiţii pentru exploatarea acestor resurse. Cu toate acestea, ea a fost amânată de numărate ori în ultimele luni şi va fi votată abia în şedinţa extraordinară a Parlamentului, care se va desfăşura în primele două săptămâni ale lunii iulie. Legea încă aşteaptă raportul comisiei de industrii, fără de care nu poate intra la votul final din Camera Deputaţilor, for decizional.

Principalele motive care au cauzat această tărăgănare au fost opiniile divergente pe aspecte precum taxarea companiilor petroliere şi sancţiunile care le vor fi aplicate dacă nu angajează români. Petroliştii doresc ca pe durata acordurilor actuale statul român să nu mai impună altă taxă în afara redevenţelor, iar dacă totuşi o face să fie obligat să restituie banii firmelor, la cerere, în fiecare an. Ei spun că în offshore nu ar trebui să se aplice impozitul suplimentar de 80% pe preţul care depăşeşte 85 de lei/MWh de gaz, aşa cum se întâmplă acum cu gazele exploatate deja, scrie e-nergia.ro. Totodată, ei nu doresc să fie obligaţi să angajeze 25% forţă de muncă locală şi nici să fie obligaţi să lucreze cu firme româneşti.

Întâlnire de gradul zero la Bucureşti, pe tema gazelor din Marea Neagră

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite