În 2014, conform alocărilor bugetare, 5093,2 milioane lei s-au acordat primelor 20 de mari investiţii ale statului român, dintr-un total general al investiţiilor publice de 13330,7 milioane lei, dintre care 2832,4 milioane lei, aproximativ 55%, merg în infrastructura din Transilvania.

Pentru prima data, în ultimii 20 de ani, există o viziune coerentă în ceea ce priveşte dezvoltarea Transilvaniei prin încurajarea investiţiilor din infrastructură, în baza a două principii clare: prioritizarea investiţiilor pe criterii transparente şi accentul pus pe construcţii, reabilitări sau modernizări care au valoarea multiplicatoare cea mai mare şi rapidă în economie.

Care sunt cele mai importante investiţii?

Magistrala 5 de metrou Drumul Taberei-Universitate – 436,2 milioane lei, Autostrada Bucureşti-Braşov – 429,1 milioane lei, laserul de la Măgurele – 393,2 milioane lei, reabilitarea căii ferate Coşlariu-Sighişoare – 382,7 milioane lei, autostrada Nădlac-Arad – 360 milioane lei, autostrada Lugoj-Deva - 333,7 milioane lei, autostrada Sebeş-Turda – 290,8 milioane lei, autostrada Oraştie-Sibiu – 285,7 milioane lei, reabilitarea căii ferate Frontieră-Curtici-Arad – 262 milioane lei, autostrada Transilvania (Surplacu de Barcău-Borş) 256,5 milioane lei, autostrada Timişoara–Lugoj – 251,7 milioane lei, reabilitarea căii ferate Coşlariu-Simeria – 250 milioane lei, finalizarea digului de larg în portul Constanţa – 210 milioane lei, modernizarea centurii Capitalei între A1-DN7 şi DN2-A2 – 200 milioane lei, magistrala 5 metrou Universitate-Pantelimon – 178,2 milioane lei, autostrada Arad-Timişoara şi centura Aradului – 159,3 milioane lei, modernizarea DN73 Piteşti - Câmpulung-Braşov – 114,6 milioane lei, autostrada de centură sud a Bucureştiului 104,7 milioane lei, reabilitare DN56 Craiova-Calafat – 100 milioane lei, Teatrul Naţional Bucureşti – 94,7 milioane lei. [fără a lua în calcul cele 258 milioane lei alocate pentru pentru proiectarea şi construcţia Autostrăzii Transilvania, Sector 3A, Cluj Vest (Gilău) – Mihăieşti, km 0+000 – km 25+500, tronson 3A1, km 0+000 – km 8+700] *cele bolduite - Transilvania. 

După cum bine ştim, infrastructura înseamnă în orice colţ al globului dezvoltare economică, investiţii şi noi locuri de muncă, iar în Transilvania cu atât mai mult, având în vedere că  regiunea beneficiază de o forţă de muncă calificată şi relativ ieftină.

Judeţele Alba şi Cluj, beneficiare de lux ale investiţiilor din regiune.

Chiar dacă judeţul Alba este un bastion al PDL, CJ fiind administrat de democrat-liberalul Ion Dumitrel iar primăria Alba-Iulia de colegul său, Mircea Hava, preşedintele organizaţiei judeţene PDL, guvernul Ponta nu a mai continuat politica alocării de fonduri publice în baza carnetului de partid aplicată de unele guverne de dreapta în perioada 2004-2012, Alba fiind unul dintre puţinele judeţe care va fi traversat  de două autostrăzi, Turda-Sebeş salvând viitorul a trei localităţi, greu încercate de fluctuaţiile economice din ultimii ani: Aiud, Teiuş şi Ocna Mureş.

Autostrada Turda-Sebeş, o investiţie de aproximativ 550 milioane euro, va avea o lungime de 70 de km şi va lega practic judeţele Alba şi Cluj. Proiectul este împărţit în patru loturi iar lucrările sunt finanţate cu bani europeni, din Fondul de Coeziune (85%) şi restul de la bugetul de stat.

Un prim  semnal pozitiv al revirimentului economic din zonă îl reprezintă interesul manifestat de mai multe firme, pentru achiziţionarea de teren pe traseul autostrăzii Turda-Sebeş, însă pentru moment există un blocaj cauzat de prevederea  care spune că este nevoie de hotărâre de guvern pentru scoaterea din regimul de păşunat a terenurilor respective.

În sudul judeţului, locuitorii Sebeşului sunt fericiţii câştigători ai marelui loz, pe lângă localitatea lor trecând atât autostrada Turda-Sebeş cât şi A1, parte a Coridorului IV pan-european de transport.

Clujul este al doilea judeţ care beneficiază din plin de atenţia guvernamentală, fiindu-i alocate fonduri mult mai consistente decât în perioada guvernului Boc, premierul Ponta asigurând în 2013, 15,8 milioane lei pentru reabilitarea DN1 Turda-Cluj, 113 milioane lei pentru finalizarea centurii Vâlcele-Apahida şi 15 milioane de lei pentru plata parţială a lucrărilor, la noua pistă de decolare-aterizare a Aeroportului Internaţional Cluj „Avram Iancu”.

A1, poarta de acces a sudului Transilvaniei către Occident.

Autostrada Orăştie – Sibiu, ce asigură continuitatea sistemului european de transport pentru traficul rutier pe Coridorul IV Nâdlac — Timişoara - Lugoj — Deva — Sibiu - Piteşti - Bucureşti – Constanţa, a devenit deja un magnet pentru investitori, gigantul german Daimler (care deţine în prezent mai multe mărci de maşini, autobuze şi camioane precum Mercedes-Benz, Mercedes-AMG, Smart, etc) dezvoltându-şi capacitatea de producţie la intrare în municipiul Sebeş.

Germanii de la Daimler au anunţat în 2013 că vor investi peste 300 milioane euro în Sebeş pentru extinderea producţiei de cutii de viteze, destinate autoturismelor Mercedes-Benz, la filiala locală Star Transmission.

Autostrada Orăştie – Sibiu, un obiectiv ce afectează pozitiv viaţa ardelenilor din Sibiu, Alba şi Hunedoara, a fost finalizată pe trei tronsoane, printr-un proiect derulat de CNADRN, finanţarea fiind suportată în proporţie de 85 % de UE prin Fondul de Coeziune, Axa PrioritarA 1 - „Modernizarea şi dezvoltarea axelor prioritare TEN - T în scopul dezvoltării unui sistem durabil de transport şi integrării acestuia în reţelele de transport ale Uniunii Europene”, iar restul de 15 %, fiind asigurate de Executiv. Valoarea totală a proiectului se ridică la peste 3 miliarde de lei, dintre care contribuţia statului român este de aproximativ 307 milioane de lei.

Proiectul Autostrăzii Orăştie - Sibiu a fost împărţit în patru loturi, I, II şi IV fiind finalizate iar III este încă în lucru: lotul 1, între Vinţişoara (judeţul Alba) şi Orăştie (judeţul Hunedoara) şi are 24 de kilometri, lotul 2, între Vinţişoara şi Cunţa(judeţul Alba), având 19,7 kilometri, lotul 3 are 21 de kilometri, între Cunţa şi Sălişte (judeţul Sibiu) şi lotul 4 are o lungime de 16,6 kilometri, între Sălişte şi capătul centurii ocolitoare a municipiului Sibiu.

Reîncep lucrările la Autostrada Transilvania

În luna aprilie a fost emis ordinul de începere a lucrărilor pentru secţiunea Gilău-Nădăşelu (258 milioane lei), în această primăvară fiind anunţat şi că tronsonul Suplacu de Barcău – Borş intră în linie dreaptă după ce au fost cuprinşi în bugetul de venituri şi cheltuieli ai Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale  256,5 milioane de lei pentru construirea lui. De asemenea, în acestă lună va începe procesul de licitare pentru cei 53 de km ai autostrăzii Câmpia Turzii-Ogra-Târgu Mureş. Aceste lucrări vor îmbunătăţii traficul rutier din patru judeţe: Bihor, Sălaj, Cluj şi Târgu Mureş.
„Tronsonul Nădăşel - Suplacu de Barcău din Autostrada Transilvania, cu o  de 93 de kilometri, va fi primul finanţat integral din acciza majorată la combustibil, care aduce în plus la bugetul de stat circa 500 de milioane de euro pe an. Avem aici două tronsoane, Nădăşel - Mihăieşti, cu o lungime de 17,8 kilometri, unde lucrările vor începe în noiembrie 2014, şi tronsonul Mihăieşti - Suplacu de Barcău, de 75 de kilometri, unde vom începe lucrările în toamna anului 2015, termenul de finalizare fiind de doi ani. Costul lucrărilor la tronsonul Mihăieşti - Suplacu de Barcău ar putea fi de 500 de milioane de euro” a anunţat ministrul Dan Şova, la Cluj-Napoca.
Autostrăzile de peste munţi.
 
În aproximativ şase ani, guvernul şi-a propus să finalizeze câteva autostrăzi peste munţi, care să facă legătura între Transilvania şi spaţiul extracarpatic: Surplacu de Barcău-Gilău (Carpaţii Occidentali), Lugoj-Deva (Carpaţii Occidentali), Sibiu-Piteşti (Carpaţii Meridionali), Comarnic-Braşov (Carpaţii Meridionali), Braşov-Bacău (Carpaţii Orientali) şi Târgu-Mureş – Târgu Neamţ (Carpaţii Orientali).
 
Practic, din programul „România 100”, premierul Ponta promite până în 2020 o reţea de 2.440 de kilometri de autostrăzi, peste 250 de kilometri noi pe an în medie, Transilvania fiind principala beneficiară a acestui program.
 
Astfel, realizările prezentate mai sus, lucrările din prezent şi planurile de viitor sunt un semnal optimist pentru ardeleni, regiunea fiind mai puţin sprijinită în ultimi ani de guvernele de dreapta, care s-au limitat la un centralism redivivus, multiplicând metodele prin care s-au luat bani de la bugetele locale din Ardeal, pentru a fi folosiţi în alte zone, fără vreun impact economic sau social pozitiv în regiune.
 
Viitorul sună bine iar „Transilvania, nod de autostrăzi în inima României” nu rămâne o simplă promisiune, ci multă muncă, pe excavator sau buldozer, pe bune.