Reuters: Proiectele de gaze de la Marea Neagră atârnă de un fir de păr. Noile reguli din România ajută Gazprom

Noile reglementări adoptate de autorităţile române în domeniul energiei riscă să submineze planurile companiilor de a dezvolta proiecte mari de gaze offshore în Marea Neagră, punând în pericol venituri de miliarde de dolari şi anulând şansele de a concura cu gazul rusesc adus de Gazprom, scrie Reuters.

Oficialii industriei petroliere au avertizat că modificările, care includ o plafonare a preţurilor la gazele naturale pentru producătorii autohtoni până în 2022 şi o taxă pe cifra de afaceri de 2% pentru toate firmele energetice, în afară de centralele electrice de stat pe bază de cărbune, ar putea reduce planurile de investiţii.

OMV Petrom, care exploatează un zăcământ de gaze naturale din România cu ExxonMobil, a transmis că condiţiile cheie pentru proiect nu sunt încă îndeplinite, în timp ce Black Sea Oil & Gas, controlată de Grupul Carlyle, a avertizat că s-ar putea retrage din alt proiect, dacă regulile rămân.

Comisia Europeană a comunicat, de asemenea, României, în luna martie, că restricţiile la exportul de gaze şi preţurile reglementate ar încălca probabil normele UE şi ar putea fi contestate de Bruxelles.

Vineri, cele mai multe dintre măsurile noi, anunţate pentru prima dată printr-o ordonanţă de urgenţă în decembrie, au fost reafirmate.

Guvernul a făcut o concesie de ultim moment, eliminând plafonarea preţurilor gazelor pentru consumatorii industriali. Aceasta înseamnă că producătorii trebuie să vândă aproximativ o treime din producţia lor la un preţ fix - pentru gospodării şi pentru centralele termice - şi nu mai mult de jumătate.

Dar concesionarea nu este de ajuns pentru a împăca companiile, dat fiind faptul ca impozitul pe cifra de afaceri şi noile restrictii la export aprobate anul trecut rămân în vigoare, îmrepună cu riscul ca statul să poată schimba regulile din nou.

România riscă acum o amânare a proiectelor de gaze offshore şi să joace în continuare sub privirile Rusiei.

„Amânarea nu este benefică nimănui, nici statului, nici consumatorilor, nici economiei, nici investitorilor”, a declarat Răzvan Nicolescu, consilier executiv în divizia de energie şi resurse a Deloitte. „Singurul câştigător este Gazprom, singurul furnizor de gaz din regiune”, a precizat el.

Gazul din Marea Neagră extras în România are potenţialul de a contesta rolul dominant al Gazprom în Europa Centrală şi de Est, de a diversifica livrările de gaze şi de a aduce guvernului român venituri de 26 miliarde de dolari până în 2040, potrivit firmei de consultanţă.

Rezervele de gaze offshore din România sunt estimate la 200 de miliarde de metri cubi. Rusia are rezerve dovedite de 35 de miliarde de metri cubi, potrivit analizei statistice a BP.

Însă, în timp ce consumul german din ultimii doi ani ar fi golit zăcămintele de gaz din România, acestea ar putea acoperi cererea combinată din 2017 a României, Bulgariei, Serbiei, Ungariei şi Moldovei pentru mai mult de şase ani.

„Orice metru cub de gaz produs în România înseamnă un metru cub mai puţin produs şi vândut de Rusia. Accesul pe pieţe şi o cotă de piaţă cât mai mare posibil sunt mize economice foarte importante ”, a spus Nicolescu.

Câţiva producători de gaze au cheltuit peste un deceniu şi câteva miliarde de dolari, pregătindu-se să profite de gazul din Marea Neagră din România, dar au fost stopaţi de ordonanţa guvernului. Parlamentarii au aprobat, de asemenea, restricţii la export pentru producătorii de gaze offshore.

Social-democraţii de la guvernare au declarat că plafonarea preţului la gaz a fost concepută pentru a menţine tarifele scăzute pentru utilizatorii casnici.

„Aşa cum am spus mai înainte, dorim să protejăm consumatorul casnic”, a declarat vineri ministrul energiei Anton Anton.

Black Sea Oil & Gas (BSOG)  a decis la începutul acestui an să continue planurile de extragere a unei cantităţi estimate de 10 miliarde metri cubi de gaze din apele puţin adânci - având în vedere suma pe care a investit-o deja.

Dar CEO-ul Mark Beacom a declarat pentru Reuters că modificările au subminat dorinţa investitorilor de a avansa şi au fost contrare asigurărilor şi dispoziţiilor legale furnizate de stat.

„Noile măsuri propuse de guvern nu sunt cea mai bună modalitate de a proteja consumatorii vulnerabili şi nu sunt suficiente pentru a atenua toate măsurile nocive puse recent în aplicare”, a declarat el luni.

Beacom a declarat că întregul decret de urgenţă ar trebui revocat, precum şi taxele suplimentare şi restricţiile la export introduse de parlament anul trecut.

„Aşteptăm cu nerăbdare să avem un angajament constructiv cu autorităţile relevante pentru a căuta soluţionarea acestor probleme, dar nu excludem posibilitatea de a urmări un curs juridic de acţiune în cazul în care un astfel de angajament nu va avea un rezultat pozitiv”, a spus el.

ExxonMobil şi OMV Petrom, controlate de OMV din Austria, planuiau să dea undă verde anul trecut pentru proiectul Neptun, după ce au cheltuit aproape 2 miliarde de dolari pentru a pregăti producţia în unul dintre cele mai importante depozite de gaze naturale din UE. Proiectul este acum în aşteptare.

Directorul executiv al OMV Petrom, Christina Verchere, a declarat vineri că eliminarea plafonului de preţ al gazelor pentru clienţii industriali a răspuns la anumite, dar nu toate, preocupările industriei şi sunt necesare discuţii suplimentare.

„Dezvoltarea la Marea Neagră reprezintă o oportunitate imensă atât pentru OMV Petrom, cât şi pentru România, dar cu toate acestea cerinţele cheie nu sunt în prezent îndeplinite”, a spus ea.

Purtătorul de cuvânt al purtătorului de cuvânt al ExxonMobil, Julie King, a declarat că compania aşteaptă cu nerăbdare „continuarea discuţiilor noastre cu guvernul, parlamentul şi instituţiile relevante, deoarece evaluările proiectelor continuă”.

Potrivit unui studiu comandat de producătorii români de petrol (ROPEPCA), măsurile ar costa guvernul 540 milioane dolari în impozite pe an şi vor reduce investiţiile şi producţia.

În timp ce România este aproape independentă din punct de vedere energetic – importă doar 10% din necesităţile sale din Rusia – importurile de gaze în prima lună din 2019 au fost cu aproximativ 60% mai mari decât în ​​urmă cu un an, au arătat datele Transgaz.

„Este un mesaj negativ pentru sectorul de afaceri în general, iar rezultatul este un sentiment de incertitudine şi neîncredere”, a declarat ROPEPCA pentru Reuters.

Potrivit lor, proiectele majore de infrastructură şi de dezvoltare vor fi cel mai probabil suspendate.

În martie, acţionarii Transgaz au respins programul de investiţii de 1,9 miliarde de euro, care include lucrări la conducta de legătură între Bulgaria, România, Ungaria şi Austria (BRUA), precum şi la conducta internă pentru transportul viitoarei producţii de gaze offshore.

O altă problemă a producătorilor de gaze naturale este obligaţia de a vinde gaze la 68 lei per megawatt oră până în februarie 2022, cu aproximativ 15% mai mic decât preţul mediu estimat al pieţei.

În timp ce plafonarea preţurilor numai pentru anumiţi consumatori de gaze a atenuat o parte din daune, companiile energetice au afirmat că aplicarea doar pentru producători, dar excluzând distribuitorii, este discriminator, deoarece ar putea să transfere costurile către gospodării.