Propunere controversată pentru urgentarea autostrăzilor: infrastructură în arii protejate, excepţii de la acordul de mediu. Critici puternice ale ONG-urilor

Ministerul Transporturilor a pus recent în dezbatere publică un proiect prin care „urgentează“ construcţia de autostrăzi. Propunerea conţine însă măsuri controversate: drumurile şi căile ferate vor putea fi construite în arii naturale protejate, iar avizul de mediu nu trebuie reactualizat dacă proiectul este modificat. ONG-urile acuză că soluţiile propuse mai degrabă adâncesc blocajele, iar protejarea ariilor naturale va deveni poveste.

Ministerul Transporturilor susţine că „măsurile propuse a fi adoptate sunt justificate de faptul că perioada de desfăşurare a lucrărilor de execuţie, de circa 8 luni, în cursul unui an calendaristic, este foarte scurtă în raport cu luna de începere a execuţiei lucrărilor, existenţa unei reglementări care să urgenteze modalitatea de emitere a autorizaţiei de construire, va conduce la evitarea unor întârzieri semnificative în implementarea proiectelor în domeniul infrastructurii de transport de interes naţional faţă de graficele de execuţie şi termenele contractuale, la realizarea într-un termen mai scurt a acestor proiecte”.

Autostrăzi în arii protejate

Ministerul Transporturilor va permite construirea de autostrăzi, drumuri şi căi ferate în ariile naturale protejate, potrivit modificărilor aduse prin proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Mai precis, Transporturile introduc sintagma de „proiecte de infrastructură de transport de interes naţional“ în cadrul obiectivelor de interes public major, economic şi social în infrastructura de transport rutier, feroviar şi naval. Prin acest lucru, ministerul vrea ca aceste tipuri de lucrări de infrastructură să se poată desfăşura şi în cadrul ariilor naturale protejate, inclusiv în zonele de protecţie integrală, sau în zonele tampon ale acestora.

În prezent, în zonele de protecţie integrală sunt interzise activităţile de construcţii-investiţii, „cu excepţia celor destinate administrării ariei naturale protejate şi/sau activităţilor de cercetare ştiinţifică ori a celor destinate asigurării siguranţei naţionale sau prevenirii unor calamităţi naturale“.

„Odată ce legislaţia va fi modificată, protejarea integrităţii naturale - a speciilor şi habitatelor - va deveni poveste”, atrage atenţia Federaţia Coaliţia Natura2000 România. Aceasta avertizează, într-un mesaj publicat pe Facebook: „După izgonirea custozilor ONG din arii protejate, prin ordonanţă de urgenţă, Guvernul pregăteşte o nouă O.U.G. prin care proiectele de infrastructură, cele de extragere minereuri/agregate dar şi proiectele vechi (hidrocentrale spre exemplu) se vor putea desfăşura fără probleme în parcuri naţionale şi naturale, situri Natura 2000. Proiectul vine la o săptămână după ce în Senat a fost introdus un alt proiect (modificarea Legii 33/2004), prin care lucrările de interes local şi naţional devin de «de interes public major», pentru a se încadra în excepţiile europene privind proiectele cu impact semnificativ în situri Natura 2000”.

Fără un nou acord de mediu la modificări minore ale traseului

Ministerul Transporturilor vine cu modificări şi în ceea ce priveşte acordul de mediu. Proiectul propune ca, în cazul în care schimbările la traseul autostrăzilor sau al căilor ferate sunt minore, să nu fie nevoie de un nou acorrd de mediu.

Potrivit proiectul de OUG, „în condiţiile în care, după emiterea acordului de mediu, pentru proiecte de infrastructură de transport de interes naţional, aliniamentul obiectivului şi soluţiile tehnice se modifică, rămânând însă în limitele zonei pentru care a fost analizat impactul proiectului asupra mediului, revizuirea actului de reglementare nu este necesară”.

Astfel, pentru proiectele de infrastructură de transport de interes naţional, obligaţia de notificare a autorităţii competente pentru protecţia mediului se aplică doar în cazul în care proiectul/proiectele au suferit modificări substanţiale, susţine ministerul.

De asemenea, în situaţia în care se decide revizuirea actelor de reglementare, autoritatea competentă poate solicita refacerea raportului de mediu, a raportului privind impactul asupra mediului sau a bilanţului de mediu, după caz, numai pentru modificările aduse proiectului.

Mai mult, proiectul prevede că va putea emis acord de mediu, avizul de mediu sau avizul Natura 2000 pentru construcţiile noi de autostrăzi sau căi ferate în siturile Natura 2000, dacă acestea erau planificate/construite înainte de desemnarea acestor situri.

De asemenea, ministerul Transporturilor mai propune ca autorităţile de la Mediu să reducă termenele pentru avizarea proiectelor de infrastructură de importanţă strategică.

Autorizaţia de construire se emite imediat, documentaţiile, studiile şi proiectele tehnnice vin mai târziu

Proiectul mai vine cu o modificare importantă şi anume factul că se va crea posibilitatea ca autorizaţia de construire pentru proiecte să se emită imediat, iar toate celelalte documente, precum studiile de fezabilitate şi proiectul tehnic, vor fi elaborate până la încheierea lucrărilor.

„Documentaţiile tehnico-economice corespunzătoare fiecărei faze de proiectare - expertiză tehnică, studiu de fezabilitate/documentaţie de avizare, documentaţie tehnică D.T., proiect tehnic - P.T., detalii de execuţie D.E” vor fi elaborate şi aprobate „pe parcursul sau la încheierea executării lucrărilor”.

Autorizaţia de construire va fi valabilă până la finalizarea executării lucrărilor pentru care a fost eliberată, respectiv până la încheierea procesului-verbal de recepţie finală.

Modificări la achiziţiile publice

Proiectul ministerului Transporturilor aduce modificări şi legislaţiei privind achiziţiile publice, în sensul că autoritatea contractantă va fi obligată să încheie un contract cu ofertantul declarat câştigător, după ce a fost pronunţată o soluţie favorabilă de menţinere a rezultatului de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau de către prima instanţă sesizată, chiar dacă respectiva hotărâre a fost contestată.

„Autoritatea Contractantă are obligaţia de a încheia Contractul cu ofertantul declarat câştigător, ulterior pronunţării unei soluţii favorabile de menţinere a rezultatului de către CNSC, respectiv de către instanţă, chiar dacă împotriva respectivei hotărâri a fost introdusă calea de atac a plângerii, respectiv a recursului şi cauza nu a fost soluţionată în mod definitiv”, arată proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Motivaţia ministerului Transporturilor: „S-a constatat ca la proiectele de o importanţă majoră pentru România în absorbţia fondurilor europene nerambursabile durata între momentul desemnării ofertantului câştigător şi finalizarea procedurii de achiziţie publică poate ajunge şi peste 1 an de zile, dacă procedura de atribuire a contractului de achiziţie publică este contestată. Măsurile propuse conduc la perfecţionarea şi flexibilizarea sistemului achiziţiilor publice, neadoptarea acestora putând genera riscul diminuării gradului de cheltuire a fondurilor alocate, inclusiv a fondurilor europene”.

Asociaţia Pro Infrastructură: „Soluţiile“ prevăzute nu rezolvă cauzele blocajelor, ba dimpotrivă, le adâncesc

Asociaţia Pro Infrastructură susţine că, prin acest proiect, ministerul Transporturilor este aproape de a instaura haosul şi soluţiile propuse mai degrabă adâncesc blocajele decât să le rezolve.

Punctul de vedere al Asociaţiei Pro Infrastructură:

„Ministerul Transporturilor este aproape de a instaura haosul în infrastructura de transport, conform unui proiect de ordonanţă de urgenţă pus săptămâna trecută în consultare publică.

O primă modificare nefericită este emiterea de autorizaţii de construire fără a fi obţinute avizele, acordul de mediu, chiar fără studii sau proiect tehnic! Ne întrebăm retoric ce va executa constructorul în teren dacă nu are aprobate soluţiile tehnice. Va lucra pe bâjbâite.

Aberaţia este "justificată" printr-o procedură similară de obţinere a autorizaţiei de construire în caz de calamităţi naturale şi situaţii de criză. Dar noi vorbim aici de autostrăzi care trebuie temeinic pregătite, nu de intervenţii pompieristice.

O altă prevedere extrem de nocivă se referă la posibilitatea de schimbare a soluţiilor tehnice fără a fi necesară modificarea acordului de mediu. Aşadar, dacă acesta impune un ecoduct (pasaj pentru animale), el poate fi eliminat fără a fi notificată ANPM. Practic, aşa se pot eluda cerinţele acordului de mediu.

Chiar mai grav, se include posibilitatea de a se construi drumuri de viteză în orice arii naturale, inclusiv zonele de protecţie integrală, adică în inima parcurilor naţionale. Nu urşii, liliecii ori ariile protejate stau în calea autostrăzilor, ci incompetenţa crasă, fuga de răspundere şi lipsa de viziune a ageamiilor care conduc CNAIR şi MT.

Şi noi vrem autostrăzi, dar nu cu orice preţ, nu distrugând natura. Ea trebuie să fie ocrotită prin norme stricte, iar noi să facem drumurile respectând infrastructura verde în care locuim.

Proiectul legislativ propus este un dezastru total inoportun. "Soluţiile" prevăzute nu rezolvă cauzele blocajelor, ba dimpotrivă, le adâncesc. În plus, avem toate şansele ca Uniunea Europeană să ne suspende (sau să taie complet) plăţile din fonduri nerambursabile dacă aceste măsuri disruptive vor fi adoptate, ba chiar poate fi pornită procedura de infringement contra României”.

WWF România: Soluţia este (pre-)planificare adecvată, nu includerea unor excepţii legislative

Asociaţia World Wildelife Fund (WWF) România a trimis un punct de vedere, citat de HotNews, care arată de asemenea că va exista riscul unor blocaje ulterioare şi întârzierea punerii în operare a noii infrastructuri, în condiţiile modificărilor aduse. De asemenea, asociaţia susţine că există posibilitatea demarării de către Comisia Europeană a procedurii de infringement pentru nerespectarea de către România a legislaţiei europene de mediu.

Punctul de vedere al WWF România:

„Este esenţial ca pentru toate proiectele de infrastructură, mai ales cele de infrastructură de transport, să fie realizată o evaluare riguroasă a impactului asupra mediului.

Grăbirea procesului de pregătire a proiectelor de transport prin excepţii legislative este aparentă. Din contră, excepţiile crează riscul unor blocaje ulterioare din cauza pregătirii necorespunzătoare a proiectelor. Astfel, un prim risc al excepţiilor legislative este să întârzie, de fapt, punerea în operare a noilor infrastructuri. Un al doilea risc este posibilitatea demarării de către Comisia Europeană a procedurii de infringement pentru nerespectarea de către România a legislaţiei europene de mediu.

Există exemplul negativ de planificare necorespunzătoare tronsonul de autostradă dintre Sebeş şi Sibiu unde doar toamna trecută au fost loviţi mortal 3 urşi în accidente auto. Din fericire, până în prezent nu au existat victime umane, însă pericolul există. Dacă studiile de biodiversitate şi evaluarea impactului asupra mediului ar fi fost făcute corespunzător, s-ar fi putut include măsuri adecvate din faza de planificare în vederea limitării riscurilor de coliziune cu animalele sălbatice care au nevoie de coridoare ecologice neîntrerupte.

Proiectele mari de infrastructură vor intersecta, inevitabil, arii protejate, dar că este important să se analizeze de la bun început toate alternativele posibile pentru a reduce cât de mult posibil impactul acestor proiecte asupra biodiversităţii.

După selectarea alternativei cu cel mai scăzut impact, în baza studiilor de biodiversitate, trebuie găsite soluţiile tehnice cele mai potrivite în zonele critice de conectivitate pentru mamiferele mari şi alte specii. Această abordare este necesară pentru permiterea deplasării neîntrerupte a acestor animale în cadrul peisajului, atât pentru păstrarea viabilităţii lor genetice cât şi pentru asigurarea siguranţei în trafic. Aceste soluţii tehnice se referă la ecoducte (”poduri verzi”), viaducte sau tuneluri şi reprezintă elemente de infrastructură verde, compatibile cu ariile protejate şi menţinerea serviciilor ecosistemice”.