O lipsă a instrumentelor de control în companiile de stat duce la venituri mai mici pentru buget

O lipsă a instrumentelor de control în
companiile de stat duce la venituri mai mici pentru buget

Principala problemă a companiilor de stat din România este că de multe ori acţionarul majoritar, statul, implementează planuri de investiţii care servesc unele interese private sau politice mai degrabă decât companiei, o soluţie la acest lucru fiind încetarea numirilor politice în conducere, arată Oana Truţa, Vicepreşedinte şi Analist de Investiţii în cadrul Franklin Templeton Investments, într-o opinie transmisă „Adevărul”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Redăm mai jos opinia integrală:

„Românii sunt toţi acţionari indirecţi ai companiilor de stat ale ţării, deoarece dividendele plătite din profiturile companiilor pot conduce la şcoli mai bune, spitale mai curate sau autostrăzi mai lungi. Acesta este un fapt binecunoscut sau ar trebui să fie. Cum rămâne cu consiliile şi conducerea companiilor de stat? Care este diferenţa dintre cele două organisme şi de ce trebuie să le pese românilor de ele? În ultimii ani, a devenit din ce în ce mai dificil pentru omul de rând să ţină socoteala a ceea ce fac directorii, membrii consiliului sau reprezentanţii acţionarilor şi în ce relaţie se află raportat la compania în cauză.

Cele mai mari companii de stat româneşti, cum ar fi Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CN Aeroporturi Bucureşti, sunt deţinute majoritar de statul român reprezentat de diferite ministere.

Principiile de guvernanţă corporativă, conform legii, protejează drepturile acţionarilor minoritari, aducând lumină şi clarificând rolurile membrilor consiliului ale conducerii şi ale acţionarilor, astfel încât toate acestea să acţioneze în interesul companiei, în primul rând pentru a maximiza profiturile şi, prin urmare, contribuţiile la bugetul de stat, asigurând în acelaşi timp stabilitate pe termen lung pentru companie.

Proprietarii efectivi, acţionarii, nu sunt implicaţi în activitatea de zi cu zi şi, pentru ca interesele companiei să fie promovate şi apărate, pentru unele dintre companiile de stat româneşti s-a implementat tipul de conducere dualistă, cu o o ierarhie corporativă pe două niveluri.

Pe primul nivel putem găşi membrii consiliului de supraveghere, care sunt aleşi prin votul acţionarilor. Pe cel de-al doilea nivel se află top managementul, care trebuie selectat de Consiliu exclusiv pe baza unor criterii profesionale.

Responsabilitatea Consiliului este, printre altele, de a aproba strategia de afaceri dezvoltată de conducere şi de a supraveghea conducerea executivă, acţionând ca avocat al tuturor acţionarilor.

Managementul dezvoltă strategia de afaceri şi este direct responsabil pentru operaţiunile zilnice ale companiei, stabilitatea sa financiară şi profitabilitatea.

În România, principala problemă a companiilor de stat este faptul că acţionarul majoritar, statul, ocoleşte de multe ori consiliul de supraveghere cu scopul de a controla în mod direct şi nemijlocit conducerea executivă atunci când spre exemplu implementează planuri de investiţii care nu servesc neapărat obiectivelor companiei, ci mai degrabă unele interese private sau politice.  

Creşterea sau scăderea programului investiţional al unei companii nu are niciun fel de impact asupra profiturilor acestora în perioada în care aceste investiţii sunt implementate; investiţiile sunt doar un mod de utilizare a resurselor băneşti pe care compania le are sau pe care le poate atrage, mod care se poate dovedi ineficient dacă investiţia este realizată în active care nu produc valoare adăugată.

Aceste practici sunt, în fapt, una din cauzele lipsei de eficienţă a companiilor de stat, lipsă de eficienţă care se traduce în investiţii neprofitabile şi care nu pot fi recuperate ulterior sau în profituri reduse şi contribuţii mai mici la bugetul de stat, în detrimentul tuturor românilor. Singura soluţie pentru eliminarea acestor practici dăunătoare ar fi încetarea imediată a numirilor politice în consiliile administrative de supraveghere şi directorate şi numirea unor noi membri în conformitate cu principiile guvernanţei corporative, în urma unui proces de selecţie transparent şi competitiv şi menit să identifice cei mai potriviţi profesionişti pentru aceste funcţii”.

citeste totul despre: