Nuclearelectrica intră luni în ringul bursier. Cine poate cumpăra acţiuni, ce sumă vrea să atragă compania de stat şi pentru ce vor fi folosiţi banii

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Investitorii interesaţi pot cumpăra începând de astăzi cele peste 25 de milioane de acţiuni Nuclearelectrica la preţuri cuprinse între 11,2 lei/titlu şi 15 lei/titlu FOTO Reuters
Investitorii interesaţi pot cumpăra începând de astăzi cele peste 25 de milioane de acţiuni Nuclearelectrica la preţuri cuprinse între 11,2 lei/titlu şi 15 lei/titlu FOTO Reuters

Compania de stat începe luni vânzarea pe bursă a 10% din acţiuni, operaţiune prin care speră să atragă până la 370 de milioane de lei, bani pe care îi va folosi pentru investiţii.

Luni începe procedura de listare a companiei de stat Nuclearelectrica, care va dura până la 20 septembrie, aceasta fiind prima ofertă publică iniţială din ultimii cinci ani derulată pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB). 

În cadrul ofertei, Nuclearelectrica vrea să vândă 25,3 milioane de acţiuni noi, reprezentând 10% din capitalul social, la preţuri cuprinse între 11,2 lei/titlu şi 15 lei/titlu. Acţiunile sunt scoase la vânzare la un preţ aproape la jumătate faţă de cât sunt înregistrate în activul net al Fondului Proprietatea, care deţine 9,73% din titlurile Nuclearelectrica.

În urma listării, compania poate obţine până la 370 de milioane de lei. Mai exact, potrivit prospectului de listare aprobat săptămâna trecută de Autoritatea de Supraveghere Financiară, fondurile nete care vor fi obţinute sunt cuprinse  între 272,8 milioane de lei şi 369,2 milioane de lei, dacă toate acţiunile oferite sunt vândute. 

Cine poate cumpăra acţiuni şi cât 

În timpul ofertei, Nuclearelectrica va face o majorare de capital cu 11,077% din acţiuni, din care 10% vor fi listate la bursă, iar Fondul Proprietatea va putea să cumpere 1,077% în baza dreptului de preferinţă. Investitorii instituţionali au la dispoziţie 85% din acţiunile nou-emise, micii investitori pot cumpăra 10% din ofertă, iar persoanele fizice care doresc peste 15.000 de acţiuni vor putea achiziţiona 5% din noile titluri. Investitorii mici care cumpără acţiuni în primele trei zile ale ofertei au o reducere de 8% sau de 3% dacă achiziţionează titluri din a patra zi. 

O noutate în oferta Nuclearelectrica este că investitorii instituţionali îşi vor putea retrage subscrierile în perioada ofertei, în timp ce ordinele plasate de investitorii de retail nu pot fi revocate. Cheltuielile totale suportate pentru derularea ofertei sunt între 9 milioane de lei şi 10 milioane de lei şi vor fi suportate integral de Nuclearelectrica.

Finanţare pentru investiţii 

Banii obţinuţi de companie din listare urmează să fie folosiţi în investiţii. Cea mai importantă este, potrivit prospectului de listare, o instalaţie de detritiere a apei grele. Aceasta va costa 125 de milioane de euro. 

Alte investiţii, în valoare de 64 de milioane de euro vor fi realizate pentru creşterea gradului de siguranţă, ca urmare a accidentului de la Fukushima. Depozitul de combustibil ars va avea şi el alocată suma de 52 de milioane de euro. Per total, până în 2023 sunt estimate investiţii de 284 milioane de euro. În primul semestru al acestui an, Nuclearelectrica a vândut 5,27 TWh, din care 47% a mers pe piaţa reglementată.

O surpriză o constituie faptul că Nuclearelectrica analizează să participe în calitate de acţionar minoritar la realizarea hidrocentralei de acumulare prin pompaj de la Tarniţa, proiect cu o valoare de un miliard de euro şi cu o putere de 1.000 MW. 

Proiectul de la Tarniţa este la fel de vechi ca şi cel de realizare a reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă şi are 30 de ani. În privinţa reactoarelor 3 şi 4, proiect de 6,5 miliarde de euro, Gabriel Dumitraşcu, directorul direcţiei de Privatizare din cadrul Departamentului pentru Energie, a afirmat vineri că statul a recomandat companiei Nuclearelectrica să participe doar cu investiţiile deja făcute, fără vreun aport financiar. Proiectul este dezvoltat de către compania EnergoNuclear, în care Nuclearelectrica deţine 84,65%, Enel are 9,15%, iar ArcelorMittal Galaţi alţi 6,2%. 

Dacă până acum investitorii urmau să primească o cotă de energie proporţională cu deţinerea lor în reactoarele 3 şi 4, de la adoptarea noii legi a energiei de anul trecut, acest lucru nu mai este posibil, iar EnergoNuclear va fi obligată să îşi vândă toată electricitatea obţinută pe OPCOM, investitorii urmând să îşi împartă profiturile. Potrivit prospectului, ArcelorMittal îşi poate creşte participaţia la 11%, iar Enel la 19%. Statul vrea să îşi reducă participaţia până la 40%, făcând astfel loc unui investitor care să preia între 30% şi 44%. Oficialii statului negociază cu China Guangdong Nuclear Power, deţinută de ţara asiatică.

Transelectrica electrocutează listarea 

Prognoza de scădere cu 4% a consumului de energie electrică în fiecare an până în 2017, făcută publică de către Transelectrica săptămâna trecută, a încins spiritele înainte de listarea Nuclearelectrica. Un astfel de anunţ ar putea „speria“ investitorii care s-ar putea să se arate mai puţini interesaţi de titlurile introduse în ringul Bursei de la Bucureşti. 

„Acum 7-8 ani aveau o estimare potrivit căreia consumul va creşte cu 20-30%. Transelectrica nu are doar rolul de a transporta un electron dintr-un punct în altul al ţării, are şi rolul de a face interconectări“, a acuzat vineri, într-o conferinţă de presă, Gabriel Dumitraşcu.

El a mai spus că preţul electricităţii pe OPCOM, bursa de profil de la Bucureşti, este de 42 de euro pe fiecare MWh, pe când în Germania este de 37 de euro. Însă în sud-est, în Turcia, este de 65 de euro/MWh, iar preţuri mari se mai găsesc şi în Grecia sau Italia, state unde producătorii români ca Nuclearelectrica ar putea să îşi exporte surplusul de producţie ce nu poate fi valorificat în ţară din cauza consumului scăzut. 

Daniela Lulache, managerul privat al Nuclearelectrica, nu a fost atât de dură în exprimare: „Scăderea consumului nu este un risc atât de serios pentru companie. Costurile noastre de producţie sunt stabile şi mici. Ultimii producători care ar fi afectaţi sunt Nuclearelectrica şi Hidroelectrica“, a spus Lulache.

Consumul, de la indicatorul economiei la „divorţ“

Industriile energo-intensive sunt înlocuite cu industrii puţin consumatoare, precum IT-ul sau automotive, iar proiectele de eficienţă energetică derulate de companii şi anveloparea blocurilor duc la un „divorţ“ între creşterea Produsului Intern Brut şi un consum de electricitate în scădere, potrivit Transelectrica. 

Consumul de energie va scădea cu 4% pe an până în 2017, a anunţat zilele trecute Ştefan Bucătaru, directorul general al Transelectrica. Pentru acest an, economia este anticipată să crească între 2% şi 2,5%.

Cele două entităţi sunt controlate de instituţii diferite: Nuclearelectrica este în subordinea lui Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, în vreme ce Transelectrica se află în „parohia“ liberalului Daniel Chiţoiu, care conduce Ministerul Finanţelor Publice. 

Consumul de energie din ţară era folosit în 2009 de către preşedintele Traian Băsescu pentru a evalua impactul crizei asupra economiei. De altfel, şi fostul ministru al Economiei Adriean Videanu lua pulsul economiei, în timpul mandatului său, prin consumul de energie al ţării. Prognoza de consum pe anii viitori este vitală pentru orice acţionar sau viitor acţionar care încearcă să evalueze preţul corect al acţiunilor. 

Ce se întâmplă în cazul unui eşec

Listarea Nuclearelectrica este intermediată de consorţiul format din firmele de brokeraj Swiss Capital şi BT Securities. Oferta va fi considerată închisă cu succes dacă toate acţiunile vor fi vândute şi compania va fi listată. „În cazul în care oferta nu este subscrisă 100% investitorilor li se vor rambursa sumele plătite, în termen de 5 zile lucrătoare de la închiderea ofertei primare, prin transfer bancar în contul specificat de fiecare investitor în formularul de subscriere“, se arată în prospect.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite