Metalele preţioase nu reprezintă o opţiune de investiţii pentru români

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Jumătate din tranzacţiile cu bijuterii din aur din România sunt ilegale Investiţia în pietre şi metale preţioase se pare că nu a prins deocamdată în România. Anual se vând legal

Jumătate din tranzacţiile cu bijuterii din aur din România sunt ilegale

Investiţia în pietre şi metale preţioase se pare că nu a prins deocamdată în România. Anual se vând legal circa 15 tone de bijuterii din aur, ceea ce înseamnă mai puţin de un gram pe cap de locuitor. Potrivit datelor Federaţiei Metalelor şi Pietrelor Preţioase şi Semipreţioase Diamond-Gold, din totalul cantităţii comercializate 10% reprezintă aur de 18 karate.

Mihai Pacioianu, prim-vicepreşedintele Diamond-Gold, spune că piaţa neagră echivalează cu cea legală. Soluţia propusă de Federaţia Metalelor pentru redresarea situaţiei vizează reducerea accizelor, al căror nivel este în prezent de 25%. Aceasta ar genera şi încasări mai mari la bugetul de stat, odată cu reducerea tranzacţiilor ilegale şi a preţului de desfacere către consumatorii finali. Mihail Pacioianu precizează că în România sunt autorizate să realizeze operaţiuni cu metale şi pietre preţioase circa 4.100 de societăţi comerciale, în care lucrează aproximativ 11.000 de salariaţi.

China şi India, concurenţi la prelucrarea diamantelor

România importă anual diamante brute de peste 25 milioane de dolari, care, după ce se prelucrează în ţară, iau calea exportului. În schimb, piaţa locală a pietrelor preţioase colorate, altele decât diamantele, atrage atenţia marilor producători mondiali care vor să creeze lanţuri de distribuţie regionale. În România, circa 250 de oameni lucrează în cele cinci unităţi de prelucrare a diamantelor, câte au mai rămas pe plan local. Acum câţiva ani, numărul atelierelor de şlefuire a diamantelor se ridica la 17 unităţi, care funcţionau în sistem lohn.

"Concurenţa venită din partea Chinei şi Indiei, ţări unde forţa de muncă este mai ieftină ca în România, a condus la dispariţia a 1.200-1.300 de locuri de muncă, a declarat pentru Adevărul Constantin Vasilescu, vicepreşedintele Patronatului Diamond-Gold. Nici perspectivele la acest capitol nu sunt însă prea încurajatoare, spune Vasilescu, care apreciază că până la finele anului numărul unităţilor se va reduce la jumătate, în condiţiile în care nu se vor reduce taxele de import. "Există o tendinţă de scădere a operaţiunuilor în sistem lohn, astfel încât din cele 5 unităţi care mai există vor mai rămâne două sau trei, din cauza competiţiei", spune preşedintele patronatelor diamantelor. Ca urmare, pentru acest an se prevede reducerea, până la cinci milioane de dolari, a volumului diamantelor importate. Oricum, în România nu rămâne aproape mai nimic din diamantele importate în principal din Anvers şi Israel. "Diamantele prelucrate nu râmân în ţară, firma importatoare le şlefuieşte şi le ia înapoi", mai declară Constantin Vasilescu. Acesta consideră că, după astfel de operaţiuni, valoarea diamantelor poate creşte exponenţial. Potrivit lui Dumitru Damba, şeful Direcţiei de metale preţioase din cadrul Autorităţii pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), în 2005 au fost importate în România diamante brute de circa 25 milioane de euro, valoarea crescând, anul trecut, până la circa 30 de milioane de euro.

Reţea locală de distribuţie a pietrelor colorate

De altfel, ANPC a devenit, de la 1 ianuarie 2007, cea de-a cincea autoritate comunitară, alături de Germania, Anglia, Belgia, Germania şi Cehia, care are dreptul să certifice importurile şi exporturile de diamante brute, conform procesului Kimberly. Acesta are drept scop împiedicarea finanţărilor activităţilor teroriste. "Piaţa pietrelor preţioase - altele decât diamantele - este încă în formare, caracterizată de importurile sporadice ale celor câtorva agenţi economici care-şi desfaşoară activitatea în domeniu", ne-a declarat, la rândul său, Marius Farmazon, membru al federaţiei amintite. Aceste pietre preţioase provin din ţări asiatice precum India, Sri Lanka, Pakistan, Birmania, Thailanda, fiind importate în ţară în stare finită - gata tăiate şi şlefuite. Spre deosebire de diamante, în România nu există deocamdată capacităţi de producţie care să prelucreze pietre colorate, inclusiv din cauza faptului că manopera de prelucrare din ţările Asiei de Sud-Est este mai scăzută decât la noi. "Datorită stării incipiente în care se află piaţa pietrelor colorate în momentul de faţă, nu sunt disponibile date statistice privind volumul tranzacţiilor, dar este cert faptul că această piaţă va avea un trend ascendent în perioada imediat următoare", a mai spus oficialul Patronatului Diamond-Gold.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite