„Legea Dragnea“ care a pus pe pauză investiţiile la Marea Neagră va fi modificată

„Legea Dragnea“ care a pus pe pauză investiţiile la Marea Neagră va fi modificată

Ministerul Energiei propune modificarea celebrei legi offshore promovate de Liviu Dragnea şi din cauza căreia principalele companii petroliere au pus „pe pauză“ proiectele de investiţii pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră.

Ministerul a publicat un proiect de lege favorabil investitorilor, prin care elimină toate barierele reclamate de aceştia că stau în calea unei decizii de investiţie. Modificările vin la o lună după ce preşedintele Klaus Iohannis a semnat la Washington, împreună cu preşedintele Donald Trump, o Declaraţie comună în care era menţionată explicit necesitatea schimbării legislaţiei privind investiţiile în România, pentru a o face mai predictibilă.

Principalele modificări                          

Ministerul Energiei propune, aşadar, un impozit pe veniturile suplimentare doar dacă producătorii practică preţuri mai mari de 100 de lei/MWh.

„Având în vedere nevoia de a avea un sistem fiscal competitiv care sa atragă investiţii, costurile ridicate şi termenul lung de realizare si recuperare a investiţiilor în sectorul offshore, este necesară eliminarea impozitării suplimentare a veniturilor pentru preturile de vânzare la care investitorii nu realizează supraprofituri (intre 45,71 lei/MWh si 100 lei/MWh). În cazul veniturilor suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari de 100 lei/MWh, grila de impozitare de menţine. Obţinerea unei nivel normal al rentabilităţii aşteptate pentru investitor la un preţ de 100 Lei/MWh fundamentează introducerea impozitului pe venitul suplimentar începând cu acest prag, în timp ce preţuri inferioare acestui nivel nu generează profituri suplimentare”, arată proiectul.

Cum vor fi impozitaţi producătorii pe supraprofituri:

a) 30% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 100 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 115 lei/MWh;

b) 35% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 115 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 130 lei/MWh;

c) 40% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 130 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 145 lei/MWh;

d) 50% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 145 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 160 lei/MWh;

e) 55% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 160 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 175 lei/MWh;

f) 60% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 175 lei/MWh şi mai mici sau egale cu 190 lei/MWh;

g) 70% din veniturile suplimentare obţinute în urma practicării unor preţuri mai mari decât 190 lei/MWh. 

Totodată, Guvernul va creşte deductibilităţile recunoscute pentru investiţii de la 30% la 60%.

„Este necesară mărirea nivelului maxim pentru deducerea investiţiilor din segmentul upstream pentru determinarea impozitului suplimentar offshore de la 30% la 60%, pentru a menţine competitivitatea sectorului offshore din Romania şi a atrage investiţii, având în vedere costurile şi riscurile ridicate, respectiv termenul lung de realizare al investiţiilor offshore din Marea Neagră”, arată documentul.

Mai mult, Ministerul elimină obligaţia ca producătorii să tranzacţioneze gazele doar pe pieţele centralizate, aşa că ei vor putea vinde şi prin contracte directe.

„Se impune eliminarea obligaţiilor de tranzactionare pe pieţele centralizate din România pe termen mediu şi lung pentru a avea asigurată piaţa de desfacere pentru gazele naturale din perimetrele offshore şi, în consecinţă, veniturile necesare pentru recuperarea investiţiilor majore pe care o presupun astfel de proiecte în conformitate cu practica internaţională în domeniul resurselor naturale. De altfel, dreptul de a dispune liber de cantităţile de petrol şi gaze naturale extrase, înscris în acordurile petroliere şi prevăzut de Legea Petrolului ca drept al oricărui titular de acord petrolier, a fost considerat de către investitori ca fiind un element esenţial al concesiunii şi pe care aceştia l-au avut în vedere la încheierea acordului petrolier, respectiv la momentul efectuării investiţiilor în România”, mai arată proiectul.

Totodată, a fost eliminat preţul de referinţă de pe bursa austriacă din formula de calcul a impozitului pe veniturile suplimentare.

„Se impune eliminarea utilizării preţului de referinţă în determinarea bazei de calcul a impozitului asupra veniturilor suplimentare pentru a pune în acord Legea offshore cu principiile fiscalităţii din Romania prevăzute de Codul Fiscal şi cu practica internaţională referitoare la determinarea impozitelor upstream pe baza preţurilor realizate. În plus, este necesară menţionarea principiilor pentru determinarea preţului de referinţă în legislaţia primară pentru a asigura stabilitatea şi predictibilitatea mediului legislativ”, potrivit proiectului.

Documentul arată că calculul contravalorii redevenţei petroliere datorate bugetului de stat de către titularii acordurilor petroliere de dezvoltare-exploatare şi exploatare se face pe baza preţurilor de vânzare - cumpărare exclusiv costurile de transport, inmagazinare si alte costuri logistice. In măsura în care petrolul nu face obiectul unei operaţiuni de vânzare - cumpărare în luna de producţie, calculul contravalorii redevenţei petroliere reglementate în prezenta lege se face pe baza unor preţuri de referinţă stabilite de autoritatea competentă.

Titularii de acorduri petroliere offshore vor fi exceptaţi de la prevederile Ordonanţei 114/2018 şi ale Ordonanţei OUG 19/2019.

În expunerea de motive redactată pentru proiectul de lege, Ministerul Energiei arată că se impune clarificarea şi completarea prevederilor privind stabilitatea regimului fiscal şi de redevenţe petroliere incluse în Legea Offshore, deoarece asigurarea şi reconfirmarea stabilităţii e o condiţie esenţială nu numai din punct de vedere legal, dar şi din punct de vedere economic, pentru a face posibilă continuarea investiţiilor în proiecte offshore, având în vedere: costurile semnificative ale investiţiilor offshore, durata îndelungată a realizării proiectelor şi riscurile specifice ridicate ale investiţiilor offshore. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: