Fondurile de pensii obligatorii nu vor putea începe colectarea contribuţiilor mai devreme de jumătatea anului 2008

Sistemul informatic necesar constituirii bazei de date comune între ANAF şi Casa de Pensii nu a fost creat nici până în prezent În ciuda optimismului manifestat de oficialii

Sistemul informatic necesar constituirii bazei de date comune între ANAF şi Casa de Pensii nu a fost creat nici până în prezent

În ciuda optimismului manifestat de oficialii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), fondurile de pensii obligatorii (n.r. - pilonul II) nu vor putea începe colectarea contribuţiilor mai devreme de jumătatea anului 2008. Termenul oficial pentru finalizarea acestui proces, prevăzut pentru luna ianuarie 2008, este contrazis însă de un calcul simplu care arată că punerea la punct a sistemului necesită o perioadă de 17 luni. Şi asta începând de la 1 ianuarie 2007.

Când vor putea contribuabilii din România să cotizeze la un fond de pensii obligatorii? Conform CSSPP, normele de aplicare a legii vor fi elaborate până în luna iunie a acestui an. Urmează autorizarea firmelor, iar începând din toamnă administratorii îşi vor putea promova produsele de pensii în rândul clienţilor. Odată încheiată şi această etapă, din ianuarie 2008, angajatorii vor putea vira primele contribuţii în numele angajaţilor, iar administratorii vor începe colectarea şi investirea banilor. Teoretic, scenariul este posibil, dar, practic, socoteala oficialilor Comisiei de supraveghere a pensiilor nu se potriveşte cu termenele prevăzute în lege pentru fiecare etapă de autorizare.

Astfel, până să ajungă să încaseze contribuţii de la clienţi, un administrator trebuie să obţină mai întâi din partea CSSPP autorizaţia de constituire a firmei. Urmează cea de administrare, autorizarea prospectului schemei de pensii şi, în final, autorizarea fondului. Parcurgerea fiecărei etape durează însă cel puţin o lună. Acesta este termenul legal de răspuns din partea Comisiei, dacă documentaţia depusă de administrator este completă la data depunerii ei. În cazul în care sunt necesare documente suplimentare, perioada de o lună începe să curgă de la data depunerii ultimului act la dosar. La o socoteală simplă, întregul proces de autorizare a administratorilor va dura cel puţin şase luni. La această perioadă se adaugă cele şase luni de elaborare a normelor, patru luni de campanii de marketing şi încă o lună pentru repartizarea din oficiu a contribuabililor indecisi. În total, 17 luni, începând din ianuarie 2007, ceea ce înseamnă că fondurile vor putea încasa primele contribuţii, cel mai devreme în iunie 2008.

Softul pentru funcţionarea sistemului, la toamnă

Termenele de autorizare nu reprezintă însă singurul obstacol în calendarul reformei pensiilor. Implementarea programului informatic necesar corelării bazei de date a Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale (CNPAS) cu cea a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) este o problemă dificil de soluţionat. Autorităţile susţin însă că "sunt în termen", iar legea va fi aplicată întocmai, fără alte întârzieri. "Eu, personal, consider că softul necesar corelării informaţiilor celor două instituţii va fi funcţional în perioada octombrie-noiembrie, astfel încât totul să decurgă normal", a declarat, pentru Adevărul, Mihai Şeitan, preşedintele CNPAS. Potrivit acestuia, transferul de la ANAF către Casă a datelor de identificare ale contribuabililor reprezintă doar o problemă de informatică, ce presupune un schimb de informaţii. Acestea sunt necesare pentru urmărirea parcursului banilor.

Pentru administratorii de pensii private obligatorii, startul afacerii este esenţial. Ei sunt obligaţi, conform legii, ca în decurs de trei ani de la autorizare să acumuleze un portofoliu de minim 50.000 de membri în fond. Piaţa se formează însă mult mai rapid, mai exact în primele patru luni de la data la care firmele vor primi acceptul CSSPP să desfăşoare campanii de marketing pentru popularizarea schemelor de pensii. De rezultatul acestor campanii depinde viitorul pe piaţă al firmelor de administrare, iar experienţa altor ţări este sugestivă. În Ungaria, de pildă, din 38 de administratori aflaţi la linia de start în 1998, au rămas 18 după patru ani de funcţionare a pieţei. Similar, în Polonia, din 21 de fonduri în 1999, mai sunt active astăzi doar 15.

În Polonia, implementarea sistemului IT a durat cinci ani

Experienţa din Polonia este sugestivă în acest sens. În 1999, în faza implementării sistemului de pensii obligatorii, toate documentele privind contribuţiile la asigurările sociale erau transmise de angajatori către ZUS (instituţia de asigurări sociale) în forma fizică, şi nu electronică. Motivul l-a reprezentat lipsa unui sistem IT capabil să proceseze datele venite de la companii. Pe măsură ce sistemul informatic a devenit mai performant, legea a fost modificată, permiţând angajatorilor să trimită datele în format electronic. Numai că modelul polonez avea şi alte probleme. La nivelul ZUS, nu existau informaţii complete privind evidenţa angajatorilor care contribuiau la asigurăarile sociale şi cea a angajaţilor din aceste companii. Când s-a pus problema separării contribuţiilor la pensiile private de cele la sistemul de stat şi crearea conturilor individuale pentru fiecare contribuabil, s-a creat un adevărat haos. Existau prea mulţi bani în sistem şi prea puţini contribuabili în evidenţele ZUS. Până la lămurirea situaţiei, pentru surplusul de bani s-au înfiinţat conturi "în aşteptare", dar aceşti bani nu produceau, nu puteau fi investiţi. Situaţia a durat timp de cinci ani, între 1999 şi 2003, timp în care sistemul IT a cunoscut numeroase îmbunătăţiri. Efectele se resimt însă şi astăzi. Contribuabilii polonezi aşteaptă încă rapoartele ZUS privind situaţia conturilor lor în perioada 1999-2002, pentru că o situaţie exactă a acestora există doar începând din 2003.

Cum va funcţiona sistemul

După autorizarea firmelor de administrare, toţi angajaţii cu vârsta până în 35 de ani vor contribui obligatoriu la un fond de pensii, iar cei cu vârsta cuprinsă între 35-45 ani vor putea adera pe bază voluntară la sistem. Niciuna din cele două categorii de contribuabilii nu va scoate însă mai mulţi bani din buzunar faţă de ce plătesc în prezent la sistemul public. Practic, angajatorii vor trimite ca şi până acum la ANAF, respectiv CNPAS, cota de 9,5% din CAS-ul angajaţilor şi evidenţa acestora. De aici, 7,5% va fi folosit de stat pentru plata pensiilor actualilor pensionari, iar restul de 2% va fi administrat în primul an de fondul de pensii pentru care a optat contribuabilul. După retragerea din activitate, angajatul va beneficia astfel de două pensii, una de la stat şi alta de la fondul privat. Pe perioada contribuirii, fiecare angajat va avea un cont personal în care se vor regăsi contribuţiile plătite lunar şi rezultatul investiţiilor făcute de administratorul fondului.

Date lipsă pentru punctele de pensie

În urma primirii de către contribuabili a înştiinţărilor de la CNPAS privind punctele de pensie acumulate ca angajat, au apărut o serie de nereguli. Acestea constau, mare parte, în lipsa mai multor luni care urma să fie luate în calcul. "Acest gen de situaţii eronate sunt cauzate de datele transmise de către firme. Acestea sunt aşteptate să rectifice greşelile", a precizat Şeitan. Există însă nenumărate cazuri în care angajatorii susţin că deşi au depus anul trecut situaţiile rectificative pentru salariaţii săi, greşelile nu au fost corectate. Îndreptarea erorilor este îngreunată însă în multe cazuri de refuzul firmelor de a merge la CNPAS pentru depunerea situaţiilor rectificative. Justificarea acestora este că "oricum lucrurile nu vor rămâne aşa" (se referă la introducerea fondurilor obligatorii de pensii - pilonul II).