Fondul Suveran de Investiţii va fi o „gaură” netransparentă de 9 miliarde de lei

MAMUT Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii a fost înfiinţat oficial, va cuprinde 33 de companii de stat şi va avea un capital social total de 9 miliarde de lei. Deşi este menit să facă investiţii, specialiştii spun că mai mult le va încurca, iar Fondul urmează să fie populat cu rude ale politicienilor

Parlamentul a înfiinţat oficial, miercuri, Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), după ce cu numai o zi înainte proiectul a fost modificat semnificativ fără să existe discuţii cu Uniunea Europeană. Opoziţia – PNL şi USR – a anunţat deja că va ataca legea de înfiinţare la Curtea Constituţională. Pentru moment, însă, mingea este în curtea preşedintelui Klaus Iohannis, care trebuie să decidă dacă promulgă legea sau o trimite la reexaminare.

Fondul Suveran va include 33 de companii de stat, cu 10 în plus faţă de varianta iniţială, după ce acestea au fost introduse „pe şest”, marţi, printr-o serie de amendamente. Acestea au cuprins şi majorarea capitalului social al FSDI la suma uriaşă de 9 miliarde de lei, deşi anterior acesta fusese stabilit la 1,85 miliarde de lei. O sumă de circa 5 ori mai mare.

Ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici a recunoscut că modificările aduse marţi nu au fost discutate cu Eurostat, deşi a existat o corespondenţă cu aceştia. „Ce s-a adăugat ieri (marţi, n.r.) nu a făcut subiectul discuţiei cu cei de la Eurostat. Nu era nevoie de o astfel de discuţie”, a spus el.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea apără Fondul şi susţine că înfiinţarea lui va ajuta la dezvoltarea infrastructurii mari şi la reindustrializarea României, va investi în agricultură, va genera foarte multe locuri de muncă şi va contribui la creşterea Produsului Intern Brut (PIB).

Comisia Europeană arată, într-un răspuns trimis HotNews, că înţelege că FSDI va avea scopul de a da un impuls suplimentar dezvoltării infrastructurii din România, dar deocamdată „este prea devreme să aprecieze dacă acest fond va reuşi acest obiectiv”.

Ce spune opoziţia

USR a anunţat că va ataca la Curtea Constituţională legea privind înfiinţarea FSDI. Şi prim-vicepreşedintele PNL Raluca Turcan a transmis că PNL va sesiza CCR „pe Legea prin care astăzi PSD-ALDE au dat cea mai puternică lovitură economiei naţionale româneşti”.

Fostul premier Victor Ponta a fost cel mai aprig critic al Fondului. „Cel mai mare furt din averea statului român din istorie - peste 10 miliarde de euro”, l-a numit el. „Acest Fond NU mai trebuie să respecte legile în vigoare privind administrarea societăţilor cu capital de stat, nu mai este supus controlului Guvernului sau Curţii de Conturi, poate vinde acţiuni şi active fără să respecte Legea Privatizării şi nu va face listări la bursă care presupun transparenţă”, a scris Ponta pe Facebook.

Liberalul Bogdan Huţucă a declarat că PSD a vrut înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii pentru a putea să „ocolească legislaţia care guvernează achiziţiile publice“, dorind acordarea contractelor prin încredinţare directă.

Liberalul Florin Cîţu a precizat că va cere oficial Autorităţii de Supraveghere Financiară şi Băncii Naţionale să clarifice dacă FSDI are nevoie de autorizaţie pentru funcţionare.

Deputatul USR Claudiu Năsui spune că prin FSDI vor fi eludate regulile contabile ale Uniunii Europene. „Concret, vor să facă cheltuieli care să nu se vadă în deficitul bugetar şi datorie care să nu se înregistreze în datoria publică”, spune el.

Argumentele aduse de specialişti împotriva înfiinţării FSDI

Profesorii de economiei aduc şi ei numeroase argumente împotriva Fondului, nu neapărat în ceea ce priveşte ideea lui, dar mai ales împotriva felului în care a fost gândit.

Tănase Stamule, prodecan la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu predare în limbi străine, Academia de Studii Economice, susţine că există numeroase motive pentru care Fondul Suveran de Investiţii nu este bun acum. Printre motive se regăseşte faptul că în acest Fond sunt puse la un loc atât companii profitabile, cât şi „găuri negre” precum CFR, iar prin Fond s-ar putea acoperi pierderea unei companii cu profitul alteia. De asemenea, o parte din veniturile nefiscale ale statului veneau din dividendele acestor companii, astfel că, după ce companiile sunt mutate în Fond, statul se va trezi cu o gaură la venituri echivalentă cu circa 2-3% din PIB. Totodată, mai arată Stamule, statului îi va fi greu să găsească administratori competenţi.

Cristian Păun, profesor de economie la ASE, arată că Fondul nu va aduce beneficii, ci dimpotrivă. Unul din acesta va fi lipsa resurselor cu care statul să alimenteze FSDI, ceea ce va încurca de fapt investiţiile. Dacă în alte ţări, fondurile de investiţii sunt finanţate din producţia de petrol şi redevenţele aplicate acesteia, FSDI va fi finanţat cu bani de la bugetul de stat, explică Păun. Totodată, spune el, statul a creat deja o companie similară: Compania Naţională de Investiţii, care în loc să finanţeze proiecte mari se ocupă cu modernizarea de cămine culturale şi de pieţe. Păun susţine că la fel se va întâmpla şi cu Fondul Suveran.

Totodată, el susţine că un astfel de fond va gravita, ca şi Compania Naţională de Investiţii, în jurul politicienilor. „Indiferent dacă alegem sau nu un management privat, politicienii vor avea un cuvânt greu de spus. Într-o ţară în care până şi postul de femeie de serviciu dintr-o şcoală este politizat, m-aş mira să fie diferit acolo unde resurse importante vor fi redistribuite”, spune el.

De asemenea, mai arată Păun, Fondul Suveran nu va fi o soluţie la companiile de stat căpuşate în prezent. „Aducerea sub aceeaşi umbrelă a companiilor de stat «profitabile», unele adevărate monopoluri naturale (vezi Hidroelectrica) va crea un monopol şi mai mare în care resursele se vor contopi şi vor genera rente politice şi mai mari şi găuri bugetare mai greu vizibile dar mult mai mari”, argumentează profesorul.

În concluzie, spune Păun, investiţiile sau bunăstarea României nu sunt mizele reale din spatele acestui proiect, ci el „va fi urgent populat cu rudele şi cu prietenii de şpriţ şi voie bună ai politicienilor aflaţi la butoane”.

Cele 33 de companii care vor forma FSDI

Electrica, Delgaz Grid SA, E.ON Energie România, Chimcomplex, OMV Petrom, Telekom România, Antibiotice SA, Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune, Loteria Română, IAR SA, Oil Terminal, Cuprumin, Unifarm, SN Apelor Române, Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime, Romgaz, Hidroelectrica, CN Aeroporturi Bucureşti, Nuclearelectrica, Imprimeria Naţională, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime, Conpet, Complexul Energetic Oltenia, CFR, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, Poşta Română, Aeroportul Traian Vuia Timişoara, Uzina Termoelectrică Midia, Telecomunicaţii CFR, Societatea de Tratament Balnear Recuperare a Capacităţii de Muncă TBRCM SA, Compania Naţională Administraţia Canalelor Navigabile SA şi Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Fluviale.