Finanţările prin bănci, preferate în detrimentul celor prin Bursă

Piaţa de capital din România înregistrează cel mai scăzut nivel al capitalizării raportate la PIB din Europa Intermedierea financiară din ţara noastră, ca şi în alte state, se

Piaţa de capital din România înregistrează cel mai scăzut nivel al capitalizării raportate la PIB din Europa

Intermedierea financiară din ţara noastră, ca şi în alte state, se dezvoltă pe două căi paralele: prin sistemul bancar şi prin piaţa de capital. În România, ţinând cont de gradul de dezvoltare, se poate spune că intermedierea financiară este abia la început. Iar cea mai des apelată metodă prin care companiile vor obţine finanţări ar putea continua să fie reprezentată de sistemul bancar.

Capitalizarea bursieră raportată la produsul intern brut înregistrează cel mai scăzut nivel din regiunea Europei Centrale şi de Est. Astfel, la finalul anului trecut, valoarea companiilor listate la Bursa de Valori Bucureşti a reprezentat aproximativ 22% din totalul economiei. În schimb, în alte state europene, raportul este mult mai mare. Spre exemplu, în Ungaria, capitalizarea pieţei de capital din Budapesta reprezenta, la finalul anului trecut, circa 80% din produsul intern brut, în Polonia, raportul era de peste 40%, iar un nivel de circa 39% a fost înregistrat în Bulgaria. Mai mult, şi valoarea medie zilnică a tranzacţiilor din piaţa de capital românească este de circa 10 ori mai mică decât în alte state din centrul Europei. Iar toate aceste date arată faptul că bursa autohtonă este abia la început de drum. Totodată, şi sistemul bancar este încă în urma celor din alte ţări. În timp ce în România activele bancare înregistrate la finalul anului trecut reprezentau aproximativ 50% din produsul intern brut, în Ungaria acestea depăşeau cu puţin PIB-ul ţării, iar în Polonia nivelul era în jurul a 60%.

În plus, ţinând cont de limitările în dezvoltarea pieţei de capital, dar şi de perspectivele de creştere a instituţiilor de credit, cei mai mulţi analişti economici spun că, în ţara noastră, cea mai mare pondere a finanţărilor va continua să vină, şi în următorii ani, din partea sistemului bancar. Lipsa emitenţilor puternici, cum ar fi companiile de talia Transelectrica, reprezintă principalul factor ce împiedică dezvoltarea pieţei de capital autohtone. Pentru comparaţie, în Polonia au intrat, în 2006, 38 de noi emitenţi pe piaţa de capital. Iar de la începutul acestui an, alte nouă firme au ales să se finanţeze prin intermediul bursei din Varşovia. De aceea, piaţa de capital din Polonia este considerată printre cele mai atrăgătoare la nivel european pentru noii emitenţi. Iar motivul principal care a condus la dezvoltarea rapidă a acestei burse ţine tocmai de intrarea marilor emitenţi, aşa-numitele companii campioni naţionali.

În schimb, piaţa de capital românească ar putea avea şi în acest an un număr redus de noi companii intrate la cota bursei. Asta după ce, anul trecut, BVB a avut parte numai de două oferte publice iniţiale: Transelectrica şi Alumil. Iar în cazul operatorului de cablu CCC Blue Telecom, oferta nu s-a bucurat de succes. De aceea, cele mai multe aşteptări indică faptul că decalajul dintre Bursa de Valori Bucureşti şi celelalte pieţe de capital din Europa va continua să se adâncească pe parcursul următorilor ani.

Ritm alert de dezvoltare a sistemului bancar

Spre deosebire de piaţa de capital, sistemul bancar autohton se bucură de un ritm înalt de creştere. Mai mult, bancherii spun că tendinţa de creştere alertă se va menţine şi în următorii ani, pe măsură ce ţara noastră reducele decalajele faţă de statele din Europa Centrală. Spre exemplu, pe parcursul anului trecut, activele bancare totale au sporit cu peste 46%, unul dintre principalele motoare de creştere fiind creditarea populaţiei. Totuşi, şi alte sectoare ale economiei au înregistrat un ritm înalt al creditării. Astfel, împrumuturile bancare acordate în construcţii au sporit cu aproape 74%, soldul finanţărilor ajungând să reprezinte peste 5% din totalul creditelor bancare. Iar nivelul se aproprie de ponderea acestui domeniu în produsul intern brut (7%). O situaţie similară a fost înregistrată şi în sectorul serviciilor, unde creditele au sporit, anul trecut faţă de 2005, cu circa 56%. Iar ponderea în soldul total al împrumuturilor a urcat la 34% (serviciile reprezintă circa 50% din PIB). Spre deosebire, acest domeniu deţine la BVB mai puţin de 1% din capitalizarea bursieră, fără să fie incluse şi serviciile financiare, care reprezintă circa 37%.