Cum nouă ne plac calculele simple vom lua în considerare un  curs de 1 euro=4,5 lei, adică cheltuielile anuale suplimentare vor fi de  2,222 miliarde de euro. 

Nu mai pun aici faptul că valoarea faţă de bugetul general al României este una simbolică, de aproximativ 5%, iar valoarea faţă de PIB-ul total nesemnficativă, de doar 1%. Cifra este una undeva la 10% din ceea ce s-a împrumutat România în timpul guvernării PDL, deci cred că este ceva sustenabil.

Ideea unui astfel de studiu mi-a venit de la o analiză realizată de un membru al Fundaţiei Universitare a Mării Negre şi din care reieşea că dacă s-ar trage linie după 20 de ani, Unificarea Germaniei ar duce la 1 euro cheltuit şi 7 euro obţinuţi suplimentari, fără a se mai adaugă că acest lucru a dus Germania pe primul loc în Europa şi în topul mondial.

Dacă cele două state româneşti se vor Uni vom asista în scurt timp la o uniformizare a productivităţii, în maxim cinci ani PIB-ul pe cap de locuitor din Republica Moldova va fi similar celui din România deoarece libera circulaţie a mărfurilor, forţei de muncă şi capitalului va genera acest lucru. Aici nu vorbesc de libera circulaţie în spaţiul românesc ci din cel european, adaosul de populaţie neputând marca defel structura economică a Europei.

PIB-ul pe cap de locuitor în România este de aproximativ 10 000 de euro anual.  PIB-ul pe cap de locuitor în Republica Moldova este de aproape 2 000 de euro(evit sumele exacte ca să se poată urmări uşor calculul). Valorile scăzute din Republica Moldova se datorează corupţiei ridicate şi a lipsei fondurilor şi resurselor naturale necesare creşterii productivităţii. Deci vedem cu uşurinţă că va avea loc  o creştere cu 8 000 de euro, pentru cei aflaţi acum în al doilea stat românesc. Cum suma se ia la toată populaţia, vedem atunci cu uşurinţă că la cei 4 milioane de locuitori actuali ai Republicii Moldova vom asista la o creştere a veniturilor produse de cetăţenii celui de al doilea stat românesc cu 32 de miliarde de euro. Dacă şi doar 10% dintre aceştia ajung în visteria statului român, avem deja peste trei miliarde de euro suplimentari anual, adică peste valoare cheltuielilor suplimentare pe care statul le-ar obţine. Dar statistica spune că aproximativ 25% din PIB-ul ţării ajunge în Bugetul general, fără a mai aminti de cele locale.

Dincolo de acest lucru, numai din subvenţiile europene pe agricultură şi din banii trimişi acasă de cei plecaţi, România va beneficia de importante sume de bani ce pot fi folosite pentru creşterea economică şi stimularea consumului.

Suprafaţa agricolă totală a Republicii Moldova este de 33 371 kmp, adică de 3 337 100 ha de teren. Subvenţia la ha care vine dinspre Uniunea Europeană este de aproximativ 100 de euro-ha pe an. Numai din banii Europeni România va obţine suplimentar 333,71 milioane de euro. Nu mai vorbim aici de profitul din agricultură.

Apoi cetăţenii Republicii Moldova trimit lunar acasă aproximativ 60 de milioane de euro, deci aproximativ 720 de milioane de euro anual.

Dacă le punem pe cele două împreună vedem deja că am atins o intrare suplimentară de capital de mai mult de 1 miliarde de euro numai din sumele ce intră automat şi de a doua zi în economia României.

Creşterea de populaţia va genera automat şi o creştere de fonduri europene alocate României. 

Nu mai continui raţionamentul deoarece deja suntem pe un profit semnificativ.